O sarcină sănătoasă crește în interiorul uterului (pântece) iar sarcina ectopică este cea care crește în afara uterului. Aceasta apare la aproximativ o sarcină din 80. Din păcate, o sarcină care se implantează în afara uterului nu poate supraviețui. Cel mai frecvent loc în care se dezvoltă o sarcină ectopică este în interiorul trompei lui Fallopie (perechea de tuburi de-a lungul cărora ovulele călătoresc de la ovare la uter), deși poate apărea și în alte locuri. Poate fi periculos dacă sarcina continuă să se dezvolte și se sparge (se rupe), deoarece acest lucru poate provoca o hemoragie internă ce poate pune viața în pericol.
De ce mi se întâmplă asta?
Multe femei nu prezintă factori de risc pentru a dezvolta o sarcină ectopică. Sunt anumite circumstanțe care cresc riscul, cum ar fi: o sarcină ectopică anterioară; antecedente de boală inflamatorie pelvină sau endometrioză care afectează trompele Falloppiene; fumatul; intervenții chirurgicale anterioare la nivelul pelvisului sau al trompelor Falloppiene; utilizarea contracepției de urgență; vârsta (în special 35-40 de ani), antecedente de infertilitate sau o sarcină concepută prin concepție asistată sau prin tratamente de fertilitate. S arcina apare foarte rar atunci când există un dispozitiv intrauterin in situ (cum ar fi o spirală de cupru sau Mirena) ori în cazul utilizării pilulei doar cu progesteron. Dacă rămâi însărcinată când folosești acest tip de contracepție cresc sansele sa apara o sarcina ectopica.
Ce se întâmplă în continuare?
De regulă, diagnosticul de sarcină ectopică se stabilește după efectuarea unei ecografii și a unor analize de sânge care verifică nivelul hormonilor de sarcină βHCG (gonadotropina corionică umană beta).
La ce simptome trebuie să fiu atentă?
Sângerare vaginală: este adesea mai redusă decât o menstruație obișnuită, ori cantitatea, ori culoarea este diferită de cea a menstruației. Dacă nu știai că ești însărcinată, poți chiar să o confunzi cu o menstruație normală. Cu toate acestea, sângerarea în timpul sarcinii este frecventă și nu este întotdeauna un semn că ar fi ceva grav, dar întotdeauna ar trebui să fie investigată la Unitatea locală pentru Sarcina Timpurie (UST).Durere abdominală (de burtă):de obicei apare în partea inferioară a abdomenului, adesea pe o parte și poate apărea treptat sau brusc fiind destul de intensă. Durerea poate să apară și să dispară și poate fi confundată uneori cu „sindromul intestinului iritabil”. De asemenea, durerea ar trebui să fie investigată întotdeauna încă de la începutul sarcinii.Durere în vârful umărului: Este o durere care apare în jurul omoplaților iar în acest caz trebuie să soliciți urgent ajutor medical. Poate fi provocată de o hemoragie internă în abdomen, iar iritarea nervilor din această zonă provoacă dureri în vârful umărului.Diaree: Asemenea durerii din vârful umărului, poate fi asociată cu hemoragia internă, așa cum a fost descrisă mai sus. În astfel de cazuri vor exista și dureri abdominale și trebuie să soliciți urgent ajutor medical.Ruptură la nivelul trompei uterine: în plus față de cele de mai sus, oricare dintre următoarele simptome ar putea fi un semn de ruptură a trompei uterine și necesită o vizită urgentă la A&U: dureri abdominale severe și constante; greață/vomă; amețeli/senzație de leșin; aspect palid.
Cum se tratează?
Există trei opțiuni de tratament pentru sarcina ectopică:
Managementul asteptării (așteptarea pentru a vedea dacă sarcina ectopică se elimină în mod natural)
Medicamente pentru a împiedica sarcina ectopică să se dezvolte în continuare
Intervenție chirurgicală pentru îndepărtarea sarcinii ectopice.
Opțiunile de tratament depind de mai mulți factori, inclusiv de mărimea și localizarea sarcinii ectopice, de rezultatele analizelor de sânge, de simptomele tale, de orice tratament anterioar medical și chirurgical. Un specialist îți va prezenta opțiunile pe care le ai și împreună veți putea alege cel mai potrivit plan de tratament. În cadrul acestei discuții este important să mentionezi planul pentru viitoarea sarcină.
Managementul asteptării
Dacă ești potrivită pentru această opțiune și alegi să aștepți, vei fi monitorizată pentru a vedea dacă sarcina ectopică se elimină pe cale naturală. Acest lucru implică analize periodice de sânge pentru a verifica nivelul hormonilor de sarcină (denumit βHCG (HCG) până când acesta scade și devine negativ. Poate dura până la 6 săptămâni (sau mai mult în unele cazuri). Rata de succes pentru această opțiune variază între 30-100%. Șansele de reușită sunt mai mari dacă sarcina este la început și dacă nivelurile inițiale de βHCG sunt scăzute. Dacă această opțiune nu dă rezultate este posibil să fie nevoie de un tratament suplimentar cu medicamente sau de o intervenție chirurgicală.
Managementul medical
Dacă ești potrivită pentru acest tratament vei primi un medicament numit Methotrexate pentru a trata sarcina ectopică. În mod normal, acest tratament presupune o singură injecție, însă aproximativ 15 din 100 de femei au nevoie și de a doua injecție. În unele cazuri, tratamentul medical poate eșua, iar 7 din 100 de femei vor avea nevoie de o intervenție chirurgicală.La fel ca și în cazul managementului așteptării vei avea nevoie de o monitorizare ce implic ă analize de sânge pentru a fi siguri că scade nivelul hormonului de sarcină βHCG. În cazul în care tratamentul medical are succes, va genera o scădere cu 15% a nivelului de βHCG intr-o 1 săptămână, după o singură injecție de metotrexat. Poate să dureze până la 6 săptămâni pentru ca nivelul βHCG să fie negativ.Efectele secundare ale medicamentului sunt rare, acestea includ simptome precum: greață/vomă, senzație de oboseală, erupții cutanate, ulcerații bucale, crampe abdominale, diaree, sensibilitate la lumina soarelui, căderea temporară a părului și inflamații pulmonare. Medicamentul poate afecta pentru scurt timp ficatul, rinichii și măduva osoasă (unde se produc celule sanguine importante care ajută la combaterea infecțiilor) și, prin urmare, în timpul monitorizării tale vei avea nevoie de analize de sânge suplimentare, pe lângă testarea nivelului de betaHCG. Trebuie să eviți alcoolul și vitaminele care conțin acid folic.Odată ce nivelul de βHCG este negativ poți bea alcool și este indicat să reîncepi administrarea de acid folic pentru a-ți reface nivelul de folat în perioada de 3 luni de eliminare a metotrexatului.Este foarte important să nu rămâi însărcinată după ce ai luat acest medicament timp de cel puțin 3 luni. Dacă rămâi însărcinată există un risc de malformații congenitale ale copilului aflat în curs de dezvoltare; acest risc dispare după cele 3 luni. Trebuie să discuți opțiunile de contracepție cu medicul sau asistenta din unitatea de sarcină timpurie sau cu medicul generalist.
Tratamentul chirurgical
Acest tratament poate fi oferit ca o opțiune sau recomandat ca fiind cel mai bun tratament pentru tine. Va implica anestezie generală, iar intervenția la nivelul burții se poate face în două moduri:
Chirurgie prin gaura cheii (laparoscopie) – aceasta este abordarea chirurgicală standard pentru aproape toate cazurile.
Intervenție chirurgicală deschisă (laparotomie) – aceasta poate fi necesară în funcție de fiecare caz în parte, în funcție de circumstanțele clinice.
Gestionarea sarcinii ectopice se poate face în două moduri, iar acest lucru va fi influențat de starea de sănătate a trompe uterine, cea care nu are sarcina ectopică:
Salpingectomia, presupune îndepărtarea întregii trompe uterine care conține sarcina ectopică. Este recomandată dacă cealaltă trompă pare sănătoasă.
Salpingostomia este luată în considerare în cazul în care cealaltă trompă (care nu conține sarcina ectopică) nu pare sănătoasă sau este absentă. Presupune efectuarea unei incizii în trompa uterină pentru a îndepărta sarcina ectopică. În această operație nu sunt îndepărtate trompele uterine.
Ambele proceduri asociate cu o procedură chirurgicală și cu anestezia generală implică riscuri mici. Printre acestea se numără riscul de afectare a altor organe din interiorul abdomenului, cum ar fi intestinul, vezica urinară, ureterele (tuburile care fac legătura între vezica urinară și rinichi) și vasele de sânge. Chirurgul și anestezistul îți vor explica în detaliu riscurile implicate.
Dacă grupa ta de sânge este Rh negativ, după operație ar trebui să primești o injecție numită Anti-D, pentru a preveni o afecțiune cauzată de izoimunizarea Rh. Izoimunizarea Rh apare in situația în care corpul tău dezvoltă anticorpi atunci când grupa de sânge a copilului tău este Rh pozitiv. Administrarea injecției Anti-D previne dezvoltarea de anticorpi care pot afecta negativ un copil cu Rh pozitiv și este recomandată pentru a elimina acest risc în sarcinile viitoare.
La ce semne ar trebui să fiu atentă după un tratament medical sau când sunt în așteptare?
Dacă optezi pentru managementul medical sau managementul așteptării, te vei putea întoarce acasă. Dacă apar simptome noi inclusiv dureri abdominale severe, dureri în vârful umărului, stare de rău, leșin sau colaps este important să soliciți urgent asistență medicală și să te prezinți la departamentul A&U, la orice oră din zi sau din noapte. Informează echipa A&U cu privire la diagnosticul de sarcină ectopică, și aceasta va solicita o examinare urgentă de către serviciile de ginecologie. Aceste simptome apar deoarece există riscul de ruptură a sarcinii tubare, care poate provoca sângerări interne ce pun viața în pericol.
Când pot rămâne din nou însărcinată?
Este foarte important să nu rămâi însărcinată până când nu s-a finalizat monitorizarea după o sarcină ectopică și până când unitatea locală de sarcină timpurie (ULST) nu confirmă că nivelurile de βHCG au devenit negative, cu teste de sânge sau de urină pentru depistarea sarcinii.În cazul în care ai ales să iei Methotrexate, trebuie să aștepți cel puțin 3 luni înainte de a încerca să rămâi însărcinată. Dacă nu ai folosit Methotrexate și ULST confirmă că nu mai ești însărcinată, trebuie să aștepți să treacă cel puțin o menstruație înainte de a încerca din nou, pentru ca organismul tău să se regenereze.Cu toate acestea, nu ar trebui să încerci din nou o altă sarcină decât atunci când te simți pregătită, deoarece recuperarea emoțională durează mai mult decât cea fizică. Cel mai probabil, la următoarea sarcină, aceasta se va dezvolta în interiorul uterului în locul potrivit. Cu toate acestea, 10-18 femei din 100 vor avea o altă sarcină ectopică. Prin urmare, ar trebui să contactezi ULST locală de îndată ce știi că ești însărcinată, astfel încât să poți fi programată pentru o ecografie timpurie, la 5-6 săptămâni, pentru a confirma localizarea sarcinii.
La unele femei, mușchii care înconjoară cervixul (colul uterin) sunt mai slabi decât în mod normal. Acest lucru este cunoscut sub numele de insuficiență cervicală, incompetență cervicală sau col uterin scurt. Intervențiile chirurgicale sau investigațiile anterioare în această zonă pot determina uneori deschiderea prea timpurie a colului uterin, ceea ce duce la avort spontan sau naștere prematură. Insuficiența cervicală poate fi, de asemenea, o problemă cu care te poți naște din cauza formei uterului.Ecografia celui de al doilea trimestru poate identifica, de obicei, un col uterin scurt sau slăbit. Este posibil ca medicul tău să dorească să-ți verifice colul uterin la începutul sarcinii dacă ai avut mai multe avorturi spontane sau dacă ai avut un copil născut înainte de 37 de săptămâni de sarcină.
Ectropionul cervical (eroziunea cervicală) apare atunci când celulele moi care căptușesc interiorul canalului cervical se răspândesc pe suprafața exterioară a colului uterin.Aceste celule sunt mai roșii și mai sensibile decât celulele care se află de obicei la exterior, motiv pentru care pot provoca simptome precum sângerări și secreții.Ectropionul cervical poate fi cauzat de schimbările hormonale, de sarcină și de administrarea pilulei. În timpul sarcinii, de obicei, se rezolvă de la sine dar uneori poate provoca sângerări și este recomandabil să ceri sfatul moașei tale sau de la departamentului de triaj al maternității, pentru a exclude orice altă cauză a sângerărilor.
Stările de rău în timpul sarcinii: Întrebări frecvente
Ce înseamnă asta pentru mine?
Greața și vărsăturile sunt simptome comune ale sarcinii și afectează 8 din 10 femei. De obicei, acestea încep la începutul sarcinii și se dispar până la sfârșitul primului trimestru, deși în unele cazuri pot dura mai mult timp. Unele femei au simptome mai severe, în special dacă:
le-au avut și înainte; sau
au o sarcină multiplă, cum ar fi gemeni sau tripleți; sau
o afecțiune neobișnuită cunoscută sub numele de sarcină molară.
Uneori, simptomele de greață și vărsături se datorează unor cauze cum ar fi: infecția intestinului, a rinichilor sau a apendicelui sau inflamația stomacului. Este important ca aceste cauze să fie excluse, în special dacă prezinți simptome neobișnuite, cum ar fi febră, sânge în vărsături, dureri abdominale sau scaune moi. Se impune să ai în vedere aceste cauze dacă simptomele tale încep abia după a 11-a săptămână de sarcină.
Ce este Hyperemesis Gravidarum (HG)?
Această afecțiune implică forme severe de greață și vărsături în timpul sarcinii, ce duc la deshidratare, scădere semnificativă în greutate și analize de sânge anormale. Poate afecta între 1-3 din 100 de femei însărcinate. Femeile cu această afecțiune pot avea nevoie de internare în spital pentru rehidratare. Pentru multe femei HG se instalează până la 20 de săptămâni (5 luni) dar ocazional poate dura până la sfârșitul sarcinii.Greața și vărsăturile din timpul sarcinii pot afecta uneori starea de spirit și toate aspectele vieții cotidiene și casnice. La unele femei, simptomele pot fi atât de severe, încât acestea devin depresive și au nevoie de sprijin suplimentar cum ar fi consilierea. Dacă observi că te simți deprimată în mod constant este necesar să cauți ajutor și să vorbești cu medicul de familie, cu moașa sau cu unitatea locală pentru sarcini timpurii (UST).
De ce tratament am nevoie?
Cele mai multe femei cu simptome ușoare își vor putea gestiona singure stările. Ar trebui să mănânci des cantități mici și să eviți orice alimente sau mirosuri care declanșează simptomele. Unele femei consideră că le ajută mâncatul sau consumul de produse pe bază de ghimbir. De asemenea, pot fi utile terapiile complementare, cum ar fi acupresura sau acupunctura.Dacă acest lucru nu te ajută, ar trebui să mergi la medicul de familie, care îți va prescrie medicamente împotriva stării de rău. Acestea pot fi luate în siguranță în timpul sarcinii.Dacă simptomele nu se calmează în ciuda medicației orale împotriva bolii și ai oricare dintre următoarele simptome, trebuie să te prezinți la secția de Urgențe sau să contactezi UST de la spitalul local:
Nu poți tolera nici un fel de mâncare sau apa.
Te simți deshidratată (sete, gură uscată, urină închisă la culoare).
Ai pierdut în greutate (pierderea a 5% sau mai mult din greutatea de dinainte de sarcină este un motiv de îngrijorare).
Ai febră, sânge în vomă, dureri abdominale sau scaune moi.
Ai o afecțiune medicală care necesită administrarea de comprimate pe care nu le mai poți lua din cauza vărsăturilor, de exemplu medicamente antiepileptice.
Ai o afecțiune medicală cum ar fi o afecțiune cardiacă sau renală ori diabet.
În spital, ți se vor administra lichide prin perfuzie, precum și medicamente împotriva stării de rău prin perfuzie sau injecție. În cazul în care, după o utilizare regulată, acestea nu au ajutat la tratamentul tău pot fi adăugați corticosteroizi tot prin perfuzie. De asemenea, este posibil să ți se administreze unele perfuzii de înlocuire a vitaminelor și o injecție de subțiere a sângelui pentru a reduce riscul de formare de cheaguri de sânge. De asemenea, vor fi efectuate câteva analize de sânge și de urină pentru a depista dacă este o infecție și pentru a vedea cât de deshidratată ești.Dacă te simți mai bine cu aceste medicamente, poți pleca acasă și te poți întoarce a doua zi pentru mai multe lichide și medicamente.Această procedură poate fi reluată zilnic, evitându-se astfel nevoia de internare.Dar dacă simptomele se agravează, este posibil să beneficiezi de internare pentru o monitorizare și un tratament mai atent.De asemenea, vei beneficia de o ecografie de sarcină timpurie, care nu este urgentă, pentru a verifica dacă este vorba de o sarcină multiplă sau de o sarcină molară.
Ce va însemna pentru viitoarele sarcini?
Riscul de apariție a acestei afecțiuni este mai mare în cazul sarcinilor viitoare, așa că, dacă simți că întâmpini dificultăți cu simptomele tale caută ajutor din timp.
Unde pot afla mai multe informații despre această afecțiune?
Faptul de a avea o rețea bună de sprijin poate fi de mare ajutor pentru unele dintre simptomele fizice și emoționale ale Hyperemesis Gradidarum (HG).Dacă te asiguri că ai alături persoane care te pot ajuta acasă și care te pot sprijini să ai grijă de tine și de ceilalți copii pe care îi ai, poți reduce din stresul pe care îl poate provoca HG. Poate fi greu să ceri ajutor, dar este important să îți amintești că HG este o boală gravă și dacă prietena ta ar avea-o ai vrea să o ajuți, așa că cere ajutor și lasă-i pe ceilalți să te ajute.Este posibil să ai nevoie de concediu de odihnă atunci când suferi de HG, iar angajatorul tău are datoria de a te sprijini în acest sens. Concediul medical pentru afecțiunile legate de sarcină trebuie înregistrat separat și nu îți poți pierde locul de muncă din cauza stărilor de rău din perioada sarcinii.Pregnancy Sickness Support (Suport pentru stări de rău în sarcină) pune la dispozitie un forum confidențial unde poți discuta cu alte persoane care au suferit de astfel de stări sau de HG. Organizația caritabilă oferă o linie de asistență telefonică sau un forum unde poți obține informații specifice despre opțiuni de medicație, servicii din zona ta și strategii de a te ajuta singură.Poți obține, de asemenea, sprijin de la persoanele care au trecut prin aceste stări, prin intermediul grupului Pregnancy Sickness Support (Suport pentru stări de rău în sarcină), apelând linia de asistență telefonică: 07899 245001 de luni până vineri, între orele 9.00-17.00.
Există mai multe medicamente eficiente împotriva stării de rău care pot fi luate în timpul sarcinii, dacă este necesar. Hyperemesis Gravidarum (HG) este de obicei mai severă în primul trimestru și este important ca medicația să fie începută fără întârziere.Cele mai eficiente medicamente pentru greață și vărsături nu sunt permise în timpul sarcinii. Acest lucru nu înseamnă că medicamentul nu este sigur sau că nu poate fi utilizat. Luarea medicamentelor în timpul sarcinii înseamnă să se cântărească posibilele beneficii ale medicamentelor cu posibilele riscuri, fie de a lua medicamentele, fie de a lăsa persoana în cauză fără tratament. Este important de reținut că HG netratată poate fi periculoasă pentru mamă și copil, așa că, în general, beneficiile administrării de medicamente depășesc orice risc posibil.Administrarea mai multor tipuri de medicamente poate fi mai eficientă la un moment dat. Nu există un leac, dar în 48 de ore ar trebui să știi dacă medicamentele care ți-au fost prescrise te ajută sau nu. Dacă medicamentul nu te ajută îndeajuns, atunci te poți întoarce la medicul de familie pentru a discuta despre ce alte medicamente ai putea încerca.
Stările de rău în timpul sarcinii și Hyperemesis Gravidarum
Ce înseamnă starea de rău în timpul sarcinii?
Stările de rău normale în timpul sarcinii sunt scurte episoade de greață și vărsături ocazionale, de obicei în primele etape ale sarcinii. Sunt frecvente la multe sarcini, încep în mod normal în jurul săptămânii 4-6 și se ameliorează între săptămânile 12-20. Pot să te afecteze în orice moment al zilei sau al nopții, iar unele persoane se simt rău toată ziua. De obicei, se gestionează bine prin modificări ale dietei și ale stilului de viață. În general nu există efecte negative secundare, fizice sau mentale, deoarece reprezintă o o etapă normală a sarcinii.
Strategii de adaptare
Dacă boala ta nu este prea gravă, poți încerca câteva modificari ale stilului de viață:
Odihnește-te mult, deoarece oboseala poate agrava starea de greață.
Evită alimentele sau mirosurile care te fac să te simți rău.
Mănâncă pâine prăjită uscată sau un biscuit simplu înainte de a te ridica din pat.
Mănâncă frecvent cantități mici de alimente simple, bogate în carbohidrați și sărace în grăsimi (cum ar fi pâinea, orezul, biscuiții și pastele).
Mănâncă mai degrabă alimente reci decât calde dacă mirosul mâncărurilor fierbinți îți provoacă greață.
Consumă multe lichide, cum ar fi apa (sorbind puțin și des poate ajuta la prevenirea vărsăturilor).
Când să soliciți ajutor
Atunci când calitatea vieții este afectată și nu reușești să-ți gestionezi activitățile obișnuite.
Dacă simptomele tale sunt mai grave decât te așteptai să fie
Dacă nu reușești să reții nicio mâncare sau băutură, sau reții doar o cantitate foarte mică.
Dacă ai slăbit.
Dacă apar semne de deshidratare, cum ar fi uscăciunea gurii, uscăciunea buzelor, dureri de cap sau senzație de amețeală, slăbiciune sau confuzie. Schimbări în urină, care este mai închisă la culoare, nu mai elimini la fel de mult sau urinezi doar o cantitate mică.
Te rugăm să consulți următoarele informații despre Hyperemesis Gravidarum, dacă bănuiești că suferi de o formă mai severă a stărilor de rău cauzate de sarcină.
Ce este Hyperemesis Gravidarum?
Hyperemesis Gravidarum (HG) este o stare severă de rău și de greață în timpul sarcinii care necesită tratament medical și sprijin emoțional. Poate duce la o pierdere mare în greutate și la deshidratare. Aproximativ 10.000-20.000 de sarcini pe an sunt afectate de această afecțiune. Ea poate începe foarte devreme, chiar înainte de un test de sarcină pozitiv. Simptomele sunt, de obicei, cele mai grave la 9-13 săptămâni și se ameliorează puțin în jurul săptămânii 16-24 dar pentru unele persoane pot continua pe tot parcursul sarcinii.
Când să soliciți ajutor
Dacă ți se face des rău și nu poți să reții mâncarea, spune-i moașei sau medicului tău sau contactează spitalul cât mai repede posibil. Există riscul să te deshidratezi și este important să primești tratamentul potrivit cât mai repede.Trebuie să soliciți ajutor dacă suspectezi că ai HG sau greață și vărsături severe sau dacă ai oricare dintre următoarele simptome:
Greață și/sau vărsături prelungite sau constante care îți afectează activitățile de zi cu zi, cum ar fi să mergi la serviciu, să ai grijă de casă sau de alți copii sau să ai grijă de tine.
Există semne de deshidratare cum ar fi gura uscată, buze uscate, dureri de cap, amețeli, slăbiciune, senzație de confuzie. Dacă se schimbă urina, de exemplu, dacă este mai închisă la culoare, nu mai urinezi la fel de mult sau elimini doar o cantitate mică.
Dacă ai slăbit, acest lucru ar putea fi un indicator de HG.
Simptomele îți afectează sănătatea mintală și te străduiești să le faci față.
Dacă ai mai avut HG înainte, din păcate, este posibil să ai din nou într-o altă sarcină. Dacă te decizi pentru o altă sarcină, poate fi de ajutor să planifici din timp, cum ar fi găsirea unui serviciu pentru îngrijirea copiilor, astfel încât să te poți odihni din plin. Discută din timp cu medicul generalist despre începerea tratamentului medicamentos. Medicamentele pot fi prescrise chiar înainte de apariția simptomelor.
Alte simptome ale HG:
Sensibilitate la mirosuri
Producție excesivă de salivă
Dureri de cap și constipație din cauza deshidratării
Pierderea controlului vezicii urinare
Oboseală
Arsuri gastrice
Sensibilitate la lumini/zgomot/mișcare
Strategii de adaptare
Odihna! Pot exista momente în care simptomele s-au atenuat și simți că poți face mai mult, dar este important să te odihnești cât mai mult posibil.
Evită, pe cât posibil, factorii declanșatori de greață. Dacă asta înseamnă să eviți să gătești și să stai cât mai departe posibil de bucătărie în timp ce altcineva gătește, atunci asta trebuie să faci. Este în regulă să ceri familiei, colegilor sau prietenilor tăi să evite anumite alimente cât timp ești în preajma lor. Alte stimulări senzoriale cum ar fi zgomotele, mișcarea, ecranele sau luminile puternice, pot fi și ele factori declanșatori și trebuie evitate dacă îți agravează simptomele.
Încearcă să eviți deshidratarea. Dacă băutura declanșează vărsături sau greață, singura modalitate de a rămâne hidratată este să consumi cuburi de gheață făcute din suc sau să bei foarte încet printr-un pai. Apa îmbuteliată poate avea un gust mai bun decât apa de la robinet. Dacă iți vine să vomiți lichidele atunci fii pregătită pentru o internare în spital pentru a primi lichide prin perfuzie. Acest lucru este vital pentru sănătatea ta și a bebelușului tău și te poate face să te simți mult mai bine.
Ține un jurnal. Urmărirea consumului de alimente și băuturi va fi utilă pentru ca medicul să evalueze tratamentul de care ai nevoie și pentru ca tu să observi dacă ai vreun declanșator alimentar. Urmărirea simptomelor tale ar putea arăta un tipar și îți poate indica când este cel mai bun moment pentru a mânca. De asemenea, te poate ajuta să te pregătești pentru momentele în care știi că simptomele tale se vor agrava.
Pentru multe femei, gândul de a naște este o sursă de anxietate, iar unii ar putea spune că acesta este un răspuns normal la un eveniment imprevizibil, al cărui rezultat este extrem de important. Cu toate acestea, pentru unele femei, anxietatea severă legată de naștere poate avea un impact negativ foarte mare asupra experienței lor de sarcină și de naștere, această afecțiune fiind cunoscută uneori sub numele de tocofobie.O mulțime de femei au unele temeri legate de naștere, dar este mai probabil să suferi de anxietate severă dacă:
ai avut probleme ginecologice extinse
teama de naștere este prezentă în familia ta și ai auzit povești înfricoșătoare despre naștere în familia ta
ai avut o tulburare de anxietate
ai o nevoie puternică de a deține controlul în orice moment
ai avut o naștere traumatizantă în trecut
ai suferit abuzuri sexuale în copilărie
ai suferit o agresiune sexuală sau un viol
ai depresie.
Ce ar trebui să faci?
Vorbește cu moașa sau cu medicul tău despre temerile tale, cât mai devreme posibil în timpul sarcinii. Aceștia ar trebui să te îndrume către un profesionist din domeniul sănătății, care are pregătire pentru a sprijini femeile ce se confruntă cu anxietate severă. Cercetările arată că temerile pot fi reduse, în timpul sarcinii, cu sprijin psihologic și emoțional specific. Aceștia îți vor oferi, de asemenea, informații despre riscurile și beneficiile diferitelor moduri de a naște.
Cum mă pot ajuta?
Dacă primești ajutor cât mai devreme, cu atât mai bine:
vorbește cu partenerul tău și cu familia/prietenii, dacă te simți confortabil să faci acest lucru
citește informații din surse de încredere – nu te baza pe informații de pe bloguri sau forumuri de pe internet.
aranjează o vizită la secția de travaliu sau la centrul de nașteri pentru a te familiariza cu mediul înconjurător
dacă ești preocupată de cum vei face față durerii, discută cu moașa sau cu medicul tău despre opțiunile de ameliorare a durerii și scrie un plan detaliat de naștere, în colaborare cu partenerul tău de naștere și cu moașa.
Este posibil să beneficiezi de terapii prin vorbire. Moașa, obstetricianul sau medicul generalist te pot îndruma sau poți să te înscrii singură la programul local Improving Access to Psychological Therapies (IAPT)-Îmbunătățirea accesului la terapiile psihologice.
Este normal ca problemele de sănătate mintală să apară în timpul sarcinii; în orice moment dacă prezinți oricare dintre simptomele de mai jos, vorbește cu moașa sau cu medicul tău cât mai curând posibil. Dacă nu te simți bine, aceștia pot pregăti un tratament care să te ajute.La ce să fii atentă:
senzație de depresie sau anxietate în majoritatea timpului, pentru mai mult de două săptămâni.
pierderea interesului pentru lucrurile care îți plac în mod normal
atacuri de panică
sentimentul de inutilitate sau de vinovăție
pierderea poftei de mâncare
gânduri neplăcute care revin mereu și pe care nu le poți controla
te surprinzi repetând o acțiune (cum ar fi spălarea, verificarea, numărarea) pentru a te simți mai bine
descoperi cum gândurile tale se precipită și devii extrem de energică și fericită
sentimentul că îți este atât de frică să naști încât nu vrei să mergi până la capăt
gânduri constante că ești o mamă nepotrivită sau că nu ești atașată de copil
gânduri despre automutilare sau sinucidere.
De asemenea, ar trebui să informezi moașa sau medicul dacă ai (sau ai avut) o tulburare de alimentație, deoarece este posibil să beneficiezi de sprijin suplimentar pentru a face față schimbărilor corpului tău, pe parcursul sarcinii și după aceea.
În cadrul programării, moașa va pune întrebări despre sănătatea ta mintală și fizică, pentru a afla dacă ai nevoie de sprijin suplimentar. Aceste întrebări sunt adresate fiecărei femei. Chiar dacă nu ai o problemă specifică de sănătate mintală, este o idee bună să vorbești cu moașa ta, dacă te simți neliniștită sau dacă simți că ești izolată și/sau nu ai sprijin.Moașa te va întreba:
cum te simți
dacă ai sau ai avut vreodată probleme de sănătate mintală, cum ar fi tulburare afectivă bipolară, schizofrenie sau tulburare schizoafectivă, psihoză postpartum anterioară, depresie severă sau alte boli psihotice
dacă ai fost vreodată tratată în cadrul unui serviciu specializat în sănătate mintală
dacă o rudă apropiată a avut vreodată o boală psihică severă în timpul sarcinii sau după naștere.
Este important să fii sinceră cu moașa ta despre cum te simți. Ea nu te va judeca și te poate ajuta să obții sprijin sau tratament dacă ai nevoie. Dacă moașa ta crede că ai nevoie de mai mult sprijin, după ce a discutat cu tine, te va îndruma către cel mai potrivit serviciu pentru nevoile tale, cum ar fi terapiile prin vorbire, o moașă specializată, servicii perinatale specializate sau la medicul generalist.
Echipe de sănătate mintală perinatală
Echipele comunitare de sănătate mintală perinatală sprijină mamele care se confruntă cu probleme moderate sau severe de sănătate mintală. Acestea oferă, de asemenea, consiliere înainte de concepție pentru femeile cu probleme existente de sănătate mintală care planifică o sarcină. Serviciile sunt asigurate de o echipă de profesioniști și oferă ajutor axat pe familie. Echipele lucrează cu serviciile de maternitate, vizitatorii de sănătate, terapiile de vorbire, medicii generaliști, alte servicii comunitare și organizații din sectorul terțiar.
