Avortul spontan și pierderea copilului: Întrebări frecvente

Mi s-a spus că am suferit un avort spontan timpuriu, ce sprijin primesc?

Un avort spontan afectează în mod diferit pe fiecare femeie și pe partenerul ei. Poate fi o perioadă foarte dureroasă și este posibil să experimentezi o diversitate de emoții: un sentiment profund de tristețe, furie, vinovăție, pierdere și durere. Este important să te asiguri că primești sprijinul emoțional de care ai nevoie pentru a-ți reveni. Uneori aceasta înseamnă pur și simplu să discuți cu familia și cu prietenii, în special cu o persoană care a suferit și ea un avort spontan. Dacă simți că îți este greu să faci față situației, ar fi indicat să ceri sfatul și sprijinul medicului de familie.

De ce mi s-a întâmplat acest lucru?

Din păcate, avorturile spontane timpurii (sarcinile pierdute în primele 12 săptămâni, adică în primul trimestru) sunt foarte frecvente, respectiv una din 5 sarcini. Nu este întotdeauna clar motivul pentru care s-a produs un avort spontan, deși se crede că majoritatea acestora se datorează unor anomalii ale cromozomilor (material genetic sau ADN) care formează sarcina. Acestea sunt anomalii aleatorii care apar în momentul conceperii, ceea ce înseamnă că bebelușul nu se poate dezvolta normal. De asemenea, o placentă care nu este bine formată poate cauza probleme. Sansele ca toate aceste probleme să apară din nou sunt mici, iar cel mai probabil următoarea sarcină va supraviețui până la naștere. Există anumiți factori, cum ar fi înaintarea în vârstă, pe care nu îi poți controla și care cresc riscul de avort spontan. Cu toate acestea, afecțiunile medicale ca diabetul nesupravegheat sau bolile tiroidiene, precum și factorii legați de stilul de viață, cum ar fi fumatul, consumul de cofeină și indicele de masă corporală (IMC) pot crește acest risc. Acești factori pot fi controlați și merită să ceri sfatul medicului de familie pentru a-ți optimiza șansele de a avea o sarcină sănătoasă în viitor.

Ce se întâmplă în continuare și care sunt opțiunile mele de management?

În cazul unui avort spontan, organismul recunoaște că sarcina a încetat să se dezvolte și începe să sângereze, și adesea este asociat cu dureri de burtă. Pentru unele femei nu există simptome, iar diagnosticul este pus în timpul unei ecografii de rutină. Alegerea opțiunii de tratament este în funcție de tipul de avort spontan suferit și de sfatul specialistului tău cu privire la circumstanțele tale personale.

• În cazul unui avort spontan timpuriu, sarcina se poate desprinde în mod natural și complet din pântece, astfel încât se produce un „avort spontan complet”. Acest tip de avort spontan nu are nevoie de niciun tratament.
• Un „avort spontan incomplet” este acela în care un avort spontan a început, dar nu toată sarcina a fost eliminată, iar o parte din țesutul sarcinii rămâne în uter.
• Un „avort spontan ratat (întârziat)” înseamnă că bebelușul a murit în uter iar mama nu prezintă niciun simptom, cum ar fi durere sau sângerare.
• Dacă suferi un avort spontan „incomplet”, „complet” sau „ratat (întârziat)”, sunt disponibile până la 3 opțiuni diferite de gestionare. Acestea sunt:
așteptarea (urmărind și așteptând ca sarcina să se elimine în mod natural)
management medical, sau
chirurgical.

În unele situații, tratamentul medical și de așteptare poate fi mai puțin adecvat, de exemplu, dacă sarcina era destul de avansată înainte de avortul spontan, dacă prezinți un risc ridicat de sângerare sau dacă există deja preocupări legate de o posibilă infecție. Asistenta specializată sau medicul specialist te va sfătui cu privire la opțiunile cele mai potrivite pentru tine. Există, de asemenea, un risc foarte mic de infecție în uter; acest risc este prezent în cazul tuturor celor trei opțiuni de management.

Managementul așteptării

Acesta implică așteptarea și urmărirea  sarcinii pentru a vedea dacă aceasta va fi eliminată în mod natural. Această opțiune are avantajul că se evită orice formă de intervenție. Până la 50% dintre femei pot avea nevoie de o intervenție ulterioară. De asemenea, poate dura ceva timp (până la câteva săptămâni) până la apariția simptomelor, iar sângerarea poate dura până la 3 săptămâni. În mod normal, vei fi sfătuită să aștepți până la două săptămâni, dar dacă nu ai nicio sângerare până atunci vei beneficia fie de medicamente, fie de o intervenție chirurgicală. Dezavantajele managementului așteptării sunt incertitudinea cu privire la momentul în care va începe sângerarea și anxietatea din timpul așteptării. Este posibil să observi că este eliminat sacul de sarcină sau fătul, cu cheaguri de sânge. Vei fi consiliată cu atenție de către specialistul tău pentru a te asigura că această opțiune este cea potrivită pentru tine. Ar trebui să te asiguri că ai acasă tampoane igienice, analgezice și sprijin pentru a te ajuta să faci față gestionării simptomelor avortului spontan. În cazul în care ai sângerări foarte abundente cu cheaguri mari sau dureri care nu sunt ameliorate cu un analgezic simplu, trebuie să soliciți urgent asistență medicală și să te prezinți la cea mai apropiată secție de urgență. Ar trebui să o urmezi un program de monitorizare în cadrul Unității locale pentru sarcini timpurii (UST). UST va aranja pentru tine o nouă consultație dacă nu ai sângerări semnificative, dacă după 3 săptămâni continui să sângerezi  sau dacă ai temperatură ridicată/simptome asemănătoare gripei. În cazul în care simptomele tale corespund unui avort spontan, UST îți poate cere să efectuezi un test de sarcină cu urină la trei săptămâni după avort sau să te prezinți la o nouă ecografie pentru a confirma dacă avortul este complet.

Managementul medical

Acesta presupune administrarea unor medicamente pentru a stimula declanșarea avortului spontan. Va trebui să introduci în vagin un medicament numit misoprostol (în anumite circumstanțe, acesta poate fi administrat și pe cale orală). Unele UST le oferă femeilor mai întâi o pastilă pe cale orală numită mifepristonă și apoi le recomandă administrarea medicamentului vaginal 2 zile mai târziu. Acest medicament are succes la aproximativ 80-90% dintre femei. Medicamentul poate provoca uneori câteva efecte secundare, inclusiv diaree și greață. Este posibil să ai sângerări abundente cu cheaguri, precum și crampe. În cazul în care ai sângerări abundente cu cheaguri mari sau dureri care nu sunt ameliorate cu ajutorul unor analgezice simple, trebuie să soliciți urgent asistență medicală și să te prezinți la Urgențe. Trebuie să informezi UST locală dacă nu ai nicio sângerare semnificativă în primele 48 de ore de la administrarea misoprostolului. Vei fi consiliată cu atenție de către specialistul tău pentru a te asigura că această opțiune este cea potrivită pentru tine. Îți recomandăm să te asiguri că ai acasă câteva tampoane igienice, analgezice și sprijin pentru a te ajuta să faci față simptomelor. Avantajul acestui tip de management este că accelerează avortul spontan, evitând în același timp riscul de a fi supusă unei intervenții chirurgicale. În unele cazuri, medicamentul nu are succes, iar femeile primesc fie un comprimat suplimentar fie o intervenție chirurgicală. Există, de asemenea, un mic risc ca o parte din țesutul de sarcină să nu fie eliminat; de cele mai multe ori acesta dispare în mod natural odată cu următoarea menstruație, însă unele femei optează pentru o intervenție chirurgicală pentru a fi îndepărtat. Ar trebui să mergi la un control la unitatea locală de sarcină timpurie (UST).UST va aranja pentru tine o nouă consultație dacă nu ai sângerări semnificative, dacă după 3 săptămâni continui să sângerezi  sau dacă ai temperatură ridicată/simptome asemănătoare gripei. În cazul în care simptomele tale corespund unui avort spontan, UST îți poate cere să efectuezi un test de sarcină cu urină la trei săptămâni după avort. Dacă testul este pozitiv sau dacă continui să sângerezi la 3 săptămâni după un avort spontan, trebuie să informezi UST pentru a putea continua monitorizarea.

Managementul chirurgical

În mod tradițional este cunoscut sub numele de „D&C”. Presupune deschiderea (dilatarea) ușoară a colului uterin pentru a permite unui mic tub de aspirație să îndepărteze țesutul sarcinii din uter. Țesutul poate fi trimis la laboratorul spitalului pentru a fi examinat la microscop pentru a exclude orice țesut de sarcină anormal. Este posibil să ți se administreze medicamente înainte de procedură pentru a înmuia colul uterin care permite deschiderea mai usoară a acestuia. Această procedură poate fi efectuată sub anestezie generală (în care se doarme) sau sub anestezie locală, cunoscută sub numele de AMV (aspirație manuală cu vacuum). Această procedură durează aproximativ 20 de minute. Suplimentar pot fi recomandate tablete sau „gaz și aer” (Entonox) pentru ameliorarea durerii. Riscurile implicate în cazul tratamentului chirurgical includ sângerări abundente, cicatrici (aderențe) în mucoasa uterină și infecții. Există un mic risc ca o parte din țesutul de sarcină să rămână în interiorul uterului, acesta poate dispărea de la sine sau poate necesita o nouă operație. Cea mai gravă complicație posibilă este perforarea uterului, dar acest lucru se întâmplă foarte rar. După intervenția chirurgicală, în cazul în care grupa ta de sânge este Rh negativ ți se face o injecție numită Anti-D pentru a preveni o afecțiune numită izoimunizare Rh. Izoimunizarea Rh apare în situația în care organismul tău dezvoltă anticorpi împotriva sarcinii tale, deoarece grupa ta de sânge este diferită de cea a bebelușului tău (adică grupa de sânge a bebelușului tău este Rh pozitiv). În sarcinile viitoare, anticorpii traversează placenta și atacă celulele sanguine ale copilului tău Rh pozitiv; după o intervenție chirurgicală la începutul sarcinii trebuie administrat Anti-D pentru a preveni acest lucru.

La ce semne ar trebui să fiu atentă?

După un avort spontan sângerarea ar trebui să se calmeze în aproximativ două-trei săptămâni. Dacă după trei săptămâni încă mai sângerezi, ar trebui să contactezi UST-ul local. Dacă ai sângerări abundente, dureri abdominale severe, febră sau secreții urât mirositoare, trebuie să te adresezi unității de sarcină timpurie sau să te prezinți la serviciul local de urgență.

Ce se întâmplă după un avort spontan?

Avorturile spontane timpurii sunt foarte frecvente iar una din 5 femei suferă un avort spontan fără un motiv evident. Acest lucru poate fi devastator și îngreunează din punct de vedere psihologic o nouă încercare, deoarece vei dori să înțelegi de ce s-a întâmplat și dacă se va mai întâmpla. Cu toate acestea, dovezile arată că majoritatea cuplurilor continuă să aibă o sarcină reușită chiar și după două avorturi spontane timpurii. Dacă ai avut trei sau mai multe avorturi spontane timpurii (întâlnite la 1% dintre cupluri), medicul tău generalist te poate îndruma pentru a efectua analize și investigații la un specialist pentru a înțelege de ce au loc avorturile spontane și dacă există tratamente disponibile. Din nefericire, după toate aceste investigații, este posibil să nu se poată afla cu exactitate de ce s-a produs un avort spontan, ceea ce este foarte dezamăgitor; acest domeniu face acum obiectul multor cercetări pentru a putea răspunde la această întrebare. Cu toate acestea este posibil să ai o sarcină reușită data viitoare, mai ales dacă rezultatele investigațiilor tale sunt normale.

Când pot rămâne din nou însărcinată?

Este important să aștepți până când se încheie monitorizarea la Unitatea pentru sarcini timpurii (UST). Următoarea menstruație ar trebui să vină în mod normal la aproximativ 4-6 săptămâni după un avort spontan. Este recomandată așteptarea următoarei menstruații înainte de a încerca din nou să rămâi însărcinată, pentru a ajuta organismul sa se refacă. De asemenea, este important să te asiguri că ești pregătită din punct de vedere emoțional, dar și fizic, pentru a purta o nouă sarcină. Recuperarea emoțională durează adesea mai mult decât cea fizică.