Fibroamele sunt excrescențe benigne (necanceroase) care se găsesc în uter sau pe uter. Din cauza localizării lor, acestea pot avea un impact asupra fertilității și asupra sarcinii.Fibroamele uterine sunt relativ frecvente. 30% dintre femeile cu vârste cuprinse între 25 și 44 de ani au simptome de fibrom, ceea ce înseamnă că fibroamele uterine sunt frecvente în timpul anilor în care o femeie poate rămâne însărcinată. Este posibil să nu știi că ai fibrom până în momentul în care faci o ecografie.În timpul sarcinii, majoritatea femeilor nu vor resimți niciun simptom al fibromului. Însă unele femei cu fibroame vor dezvolta complicații în timpul sarcinii. Durerea este cea mai frecventă complicație raportată, în special dacă fibroamele sunt mai mari de 5 cm.Fibroamele pot crește riscul altor complicații în timpul sarcinii și în timpul nașterii. Acestea includ:
Restricția creșterii fetale (creștere lentă) – fibroamele mari pot împiedica copilul să crească normal, deoarece există mai puțin spațiu în uter.
Dezlipirea placentei – aceasta apare atunci când placenta se desprinde de peretele uterului deoarece este blocată de fibrom.
Nașterea prematură – durerea provocată de fibroame poate duce la contracții uterine, ceea ce poate declanșa nașterea prematură a copilului.
Avort spontan – prezența fibroamelor crește riscul de avort spontan la începutul sarcinii.
Nașterea prin cezariană – cresc sansele de a naște prin cezariană din cauza localizării fibroamelor în uter. În cazul în care fibroamele sunt situate în partea inferioară a uterului, acestea pot bloca deschiderea canalului de naștere, ceea ce impune ca nașterea să se facă prin cezariană.
Hemoragie postpartum – contracțiile slabe pot declanșa sângerări. În cazul în care uterul nu se poate contracta din cauza prezenței fibroamelor, vasele de sânge care au alimentat placenta pot continua să sângereze. Hemoragia (sângerarea) postpartum este o urgență medicală și apare de obicei la 24-48 de ore după naștere. Trebuie să primești ajutor de urgență.
Dacă știi că ai un fibrom și te confrunți în timpul sarcinii cu dureri, sângerări sau contracții, trebuie să ceri sfatul medicului de la maternitatea ta, cât mai repede posibil.
Dacă ai fost informată că ai șanse mari de a dezvolta un cheag de sânge în timpul sarcinii și ți s-a prescris o doză PREVENTIVĂ cu injecții pentru subțierea sângelui, iată câteva informații importante pentru tine.Citește și:
Sfaturi pentru tine și pentru personalul care te îngrijește
Dacă simți că a început travaliul, dacă ți s-a rupt apa sau dacă ai sângerări vaginale.
Renunță la alte injecții de subțiere a sângelui și contactează unitatea de maternitate pentru a aranja o reexaminare. Optează pentru nașterea vaginală cu declanșarea spontană a travaliului, în secția de travaliu.
Dacă nașterea este planificată prin operație cezariană electivă>
Întrerupe administrarea de injecții de subțiere a sângelui cu 12 ore înainte de data planificată a operației (deci ultima doză ar trebui să fie în jurul orei 18.00 în seara dinaintea internării).
Dacă este nevoie de inducerea travaliului
Încetează să mai faci injecții de subțiere a sângelui cu 12 ore înainte de internarea pentru inducerea travaliului (ultima doză ar trebui să fie în jurul orei 18.00 în seara dinaintea internării). La internare, comunică moașei ora la care ai făcut ultima injecție.
În timpul travaliului
Se vor depune toate eforturile pentru a reduce intervalul de timp în care nu primești injecții de subțiere a sângelui, pentru a diminua riscul de formare a cheagurilor de sânge. Pentru expulzarea placentei se recomandă un management activ. Citește aici pentru mai multe informații:
Dacă apare o hemoragie postpartum (HPP), aceasta va fi gestionată cu promtitudine de către membrii seniori ai echipei de maternitate.
Dacă iei în considerare o anestezie epidurală în timpul travaliului
Intervalul de timp între injecțiile de subțiere a sângelui și administrarea unei epidurale este de cel puțin 12 ore. Aceasta este pentru a minimiza riscul de sângerare.
După naștere
După naștere doza va fi reluată cât mai curând posibil și va depinde de riscul tău de sângerare.
Durata tratamentului după naștere
Injecțiile de subțiere a sângelui trebuie să continue timp de cel puțin 6 săptămâni după naștere, deoarece șansele de a dezvolta un cheag de sânge sunt mai mari. Warfarina și LMWH (heparina cu greutate moleculară mică) sunt permise în cazul alăptării. Se poate lua în considerare trecerea la un medicament anti-coagulant oral, dar acest lucru ar trebui să aibă loc la 5 zile după naștere sau mai mult. În orice caz, medicația anticoagulantă orală directă este o opțiune doar dacă bebelușul este hrănit cu biberonul.
Decide metoda de planificare familială
Pilula doar cu progesteron (PDP)/Implant/Dispozitiv intrauterin/altele. Citește aici pentru mai multe informații:
Tromboza venoasă profundă (TVP) în timpul sarcinii: Întrebări frecvente
Cum se pune diagnosticul?
Diagnosticul se pune la programarea inițială cu moașa, pe parcursul sarcinii și după nașterea copilului. Vei fi evaluată în funcție de riscul pe care îl ai de a dezvolta tromboembolism venos (TEV). Toate femeile vor fi sfătuite să se hidrateze și să se mențină active în timpul sarcinii, travaliului și nașterii. Femeile care fac parte din grupurile cu o probabilitate medie sau mare de a dezvolta TEV pot primi recomandări suplimentare pentru îngrijire.Intervențiile chirurgicaleîn timpul travaliului sau al nașterii, ca de exemplu nașterea vaginală asistată sau nașterea prin cezariană, cresc șansele de apariție a TEV.
Ce înseamnă acest lucru?
Pentru mine
Pentru femeile care au o probabilitate mai mare de a dezvolta TEV în timpul sarcinii se recomandă administrarea unui medicament în timpul sarcinii și în perioada postnatală, pentru a reduce această probabilitate. Medicația constă într-o injecție care se face zilnic cu un medicament de subțiere a sângelui (heparină cu greutate moleculară mică), injecție pe care vei învăța cum să ți-o administrezi singură. Dacă dorești, partenerul tău sau un membru al familiei poate fi învățat cum să-ți administreze injecția.În plus, este posibil să primești ciorapi de compresie, pe care să îi porți atunci când ești internată în spital.
Pentru copilul meu
Injecțiile cu heparină cu greutate moleculară mică nu traversează placenta astfel încât bebelușul tău nu va fi afectat de utilizarea lor.
La ce simptome și semne ar trebui să fiu atentă?
Dacă apar umflături sau dureri la nivelul picioarelor, dureri în piept sau dificultăți de respirație trebuie să te prezinți la maternitate pentru o examinare cât mai repede posibil.
Cum sunt afectate optiunile mele de naștere ?
Dacă în timpul sarcinii primești o doză preventivă de heparină cu greutate moleculară mică, trebuie să existe o fereastră de 12 ore între ultima injecție și administrarea unei epidurale (pentru ameliorarea durerii). Așadar, dacă începe travaliul sau s-a rupt apa și trebuie să primești o doză de medicament, avem rugămintea ca înainte să vorbești cu moașa sau cu obstetricianul tău.
Cum afectează îngrijirea după naștere?
Pentru femeile care au o probabilitate mai mare de a dezvolta TEV se recomandă să facă injecții cu greutate moleculară mică timp de zece zile sau șase săptămâni, după nașterea copilului.
Care este impactul pentru sarcinile viitoare? Cum pot reduce riscul ca această afecțiune să reapară?
În funcție de cauzele pentru care există o predispoziție crescută la TVP, acestea sunt susceptibile să apară în orice sarcină viitoare.
Unde pot afla mai multe informații despre această afecțiune?
Dacă ți-a fost prescrisă o doză de tratament cu injecții pentru subțierea sângelui, deoarece ți s-a spus că ai sau poți avea un cheag de sânge, iată câteva informații importante pentru tine.Citește și:
Sfaturi pentru tine și pentru personalul care te îngrijește
Dacă simți că a început travaliul, dacă ți s-a rupt apa sau dacă ai sângerări vaginale.
Nu mai face alte injecții de subțiere a sângelui și contactează unitatea de maternitate pentru a aranja o reexaminare.Optează pentru nașterea naturală în secția de travaliu cu declanșarea spontană a travaliului.
Dacă nașterea este planificată prin operație cezariană electivă
Întrerupe administrarea de injecții de subțiere a sângelui cu 24 de ore înainte de data planificată a operației.
Dacă este nevoie de inducerea travaliului
Întrerupe administrarea de injecții de subțiere a sângelui cu 24 de ore înainte de internarea pentru inducerea travaliului. La internare, comunică moașei ora la care ai făcut ultima injecție.
În timpul travaliului
Se vor depune toate eforturile pentru a reduce intervalul de timp în care nu primești injecții de subțiere a sângelui, pentru a diminua riscul de formare a cheagurilor de sânge. La internare, anunță moașa cu privire la ora la care ai făcut ultima injecție.În timpul travaliului și în timpul inducerii travaliului, atât echipa medicală, cât și cea anestezică, vor fi implicate in grija ta.Se recomandă managementul activ al celui de-al treilea stadiu de travaliu. Pentru mai multe informații, citește:
Dacă apare o hemoragie postpartum (HPP), aceasta va fi gestionată de membrii seniori ai echipei de maternitate.
Dacă iei în considerare o anestezie epidurală în timpul travaliului
Intervalul de timp între injecțiile de subțiere a sângelui și administrarea unei epidurale este de cel puțin 24 de ore. În acest fel se reduce la minimum riscul de sângerare. Informează personalul cu privire la ora ultimei tale injecții.
După naștere
După naștere doza va fi reluată cât mai curând posibil și va depinde de riscul tău de sângerare.
Durata tratamentului după naștere
Tratamentul trebuie să continue timp de cel puțin 6 săptămâni după naștere, deoarece riscul de formare a cheagurilor de sânge este mai mare. Durata totală va depinde de momentul în care a fost început tratamentul în timpul sarcinii și trebuie să fie de cel puțin 3 luni. Înainte de a pleca acasă echipa de maternitate va discuta cu tine opțiunile privind medicația.Se poate lua în considerare trecerea la un medicament anti-coagulant oral, dar acest lucru ar trebui să aibă loc la 5 zile după naștere sau mai mult. Cu toate acestea, medicația anticoagulantă orală directă este o opțiune doar dacă bebelușul este hrănit cu biberonul.Warfarina și LMWH (heparina cu greutate moleculară mică) sunt permise în cazul alăptării.
Monitorizarea după externarea din spital
Se va stabili o întâlnire cu un medic specialist pentru a primi îndrumări pentru viitor, inclusiv pentru următoarea sarcină.
Decide metoda de planificare familială
Pilula doar cu progesteron (PDP)/Implant/Dispozitiv intrauterin/altele. Vezi aici pentru mai multe
Fibroamele sunt excrescențe benigne (necanceroase) care se găsesc în uter sau pe uter. Din cauza localizării lor, acestea pot avea un impact asupra fertilității și asupra sarcinii.
Fibroamele uterine sunt relativ frecvente. 30% dintre femeile cu vârste cuprinse între 25 și 44 de ani au simptome de fibrom, ceea ce înseamnă că fibroamele uterine sunt frecvente în timpul anilor în care o femeie poate rămâne însărcinată. Este posibil să nu știi că ai fibrom până în momentul în care faci o ecografie.
În timpul sarcinii, majoritatea femeilor nu vor resimți niciun simptom al fibromului. Însă unele femei cu fibroame vor dezvolta complicații în timpul sarcinii. Durerea este cea mai frecventă complicație raportată, în special dacă fibroamele sunt mai mari de 5 cm.
Fibroamele pot crește riscul altor complicații în timpul sarcinii și în timpul nașterii. Acestea includ:
