Systemic Lupus Erythematosus (SLE): Frequently asked questions

Lupus eritematos sistemic (LES): Întrebări frecvente

Cele mai multe persoane cu Lupus pot rămâne însărcinate în siguranță și, cu sprijinul și îngrijirea corespunzătoare, pot avea sarcini normale și copii sănătoși. Cu toate acestea, sarcina cu LES prezintă un risc mai mare pentru mamă și copil în comparație cu sarcina femeilor care nu au probleme medicale. Din acest motiv, echipa ta de maternitate va considera o astfel de sarcină ca fiind „cu risc ridicat” pentru a se asigura că îngrijirea este adecvată pentru starea ta clinică, și pentru a fi implicați mai mulți profesioniști din domeniul sănătății. Recomandăm să accesezi site-ul  BUMPS (Best Use of Medicines in Pregnancy)(Cea mai bună utilizare a medicamentelor în timpul sarcinii), pentru informații și sfaturi referitoare la medicamentele luate înainte și în timpul sarcinii. Este important să nu întrerupi nici un medicament, înainte de a consulta medicul tău, deoarece acest lucru poate fi dăunător pentru tine sau pentru copil.

Care sunt efectele asupra sarcinii mele?

Pentru mine:

În general, sarcina nu provoacă agravarea bolii LES, dar se observă un risc mai mare de declanșare a crizelor la femeile care au avut crize în ultimele șase luni înainte de sarcină, la femeile care au avut o boală foarte activă sau dacă tratamentul pentru LES a fost întrerupt. Dacă se produc crize, acestea apar adesea în timpul primelor doua trimestre de sarcina sau în primele luni după naștere. Este esențial să raportezi imediat crizele, deoarece acestea cresc riscul de complicații. Complicațiile pot include preeclampsia, cheaguri de sânge în venele profunde sau în plămâni, infecții severe și accident vascular cerebral.

Pentru bebelușul meu:

LES în timpul sarcinii crește riscul de avort spontan, de naștere prematură, de creștere mai lentă în uter (restricție de creștere intrauterină) și de naștere a unui făt mort, în comparație cu o femeie fără probleme medicale. Factorii care cresc acest risc sunt cei precum avortul spontan anterior, sindromul antifosfolipidic, lupusul activ înainte sau în timpul sarcinii, boala renală și preeclampsia. Testele de sânge vor include verificarea nivelului de anticorpi anti-Ro și anti-La. În cazul în care aceștia sunt prezenți, există o mică șansă ca acești anticorpi să traverseze placenta și, prin urmare, să afecteze copilul, provocând un risc de 2% de stop cardiac congenital și un risc de 5% de lupus cutanat neonatal (în cazul în care anumiți anticorpi trec de la mamă la copil). Cu toate acestea, faptul de a avea lupus neonatal nu pare să crească șansele ca bebelușul tău să dezvolte LES la vârsta adultă.

Ce recomandă echipa medicală?

Scopul va fi acela de a personaliza îngrijirea în funcție de tine și de starea ta desănătate. Vei fi consultată mai des în cadrul unei clinici de medicină prenatală condusă de un specialist și vei beneficia de ecografii regulate pentru a monitoriza creșterea copilului, precum și de îngrijire oferită de echipa de moașe. Dacă ai anticorpi Ro și La, echipa va efectua o ecografie cardiacă pentru copilul tău (ecocardiografie). Pentru a reduce riscul de preeclampsie vei fi îndrumată să iei 75 mg de aspirină în fiecare seară începând de la 12 săptămâni de sarcină până la 36 de săptămâni. Este posibil să ai nevoie de o suplimentare de calciu. Deoarece există un risc crescut de apariție a unui cheag de sânge (tromboză), este posibil să ți se recomande să iei medicamente suplimentare, cum ar fi injecțiile de subțiere a sângelui. Alte tratamente medicale vor fi vor fi discutate în detaliu de către echipa ta clinică și adaptate în funcție de gravitatea bolii tale.

Ce teste vor fi/pot fi luate în considerare? Cât de des sunt necesare?

La începutul sarcinii, analizele de sânge de bază vor include analize ale funcției renale și hepatice, analize ale anticorpilor, cum ar fi anticorpii anti-Ro și anti-La și alte analize relevante pentru boală, dacă acestea nu au fost efectuate anterior. Urina va fi testată pentru proteine. În funcție de istoricul medical anterior pot fi luate în considerare și alte analize, cum ar fi ecocardiografia, testul funcției pulmonare. În cazul în care prezinți un risc de deficit de vitamina D, va fi verificat și acest nivel. Pe toată durata sarcinii vor fi monitorizate îndeaproape tensiunea arterială, nivelul proteinelor din urină și rezultatele analizelor de sânge. În cazul în care suferi de hipertensiune arterială, preeclampsie și/sau boli renale, se vor efectua frecvent controale ale tensiunii arteriale și ale urinei.

La ce simptome și semne ar trebui să fiu atentă?

Diferențierea între simptomele legate de sarcină și cele ale LES poate fi dificilă. Este posibil să observi o serie de schimbări pe parcursul sarcinii care nu au legătură cu LES, însă este important să menționezi orice simptom care te îngrijorează. Trebuie să încerci să eviți factorii declanșatori care știi că îți pot provoca crize.

Care sunt simptomele/îngrijorările, care ar trebui comunicate imediat?

Crizele de LES se manifestă atunci când simptomele se agravează și te fac să te simți rău. Adesea, aceasta implică simptome pe care le-ai observat anterior, iar unele persoane pot dezvolta, de asemenea, simptome noi. Simptomele comune care indică o acutizare includ creșterea temperaturii corporale care nu se datorează unei infecții, articulații dureroase și umflate, accentuarea oboselii, erupții cutanate, ulcerații la nivelul gurii sau al nasului și umflarea crescută a picioarelor. De asemenea, trebuie să comunici imediat simptome precum dificultăți de respirație, dureri în piept, palpitații cardiace, dureri la nivelul gambei, senzație de rău, dureri de cap puternice, lumini intermitente sau dureri în partea superioară a burții, contracții, sângerări vaginale, ruperea membranelor sau mișcări reduse ale bebelușului.

Cum se fac recomandările cu privire la îngrijirea mea?

Opțiuni de tratament

Există principii de bază generale privind utilizarea medicamentelor în timpul sarcinii și alăptării. Medicamentele vor varia în funcție de starea clinică individuală. Medicamentele pentru LES care sunt sigure în timpul sarcinii, în timpul alăptării și care sunt necesare pentru a menține remisiunea și/sau a trata crizele includ: hidroxiclorochina, azatioprină, ciclosporină și tacrolimus. Aspirina și paracetamolul sunt permise în timpul sarcinii. Corticosteroizii sunt siguri pentru a controla boala activă. Este posibil să fie necesare medicamente pentru a controla tensiunea arterială ridicată.

Momentul nașterii

Persoanele cu LES au o probabilitate mai mare de a avea o naștere prematură, adică o naștere înainte de 37 de săptămâni. Riscul este deosebit de crescut în prezența lupusului activ, a bolilor renale, a hipertensiunii și a preeclampsiei. Nașterea poate începe spontan sau poate fi provocată din cauza unor îngrijorări legate de sănătatea ta sau a copilului. Vei discuta cu echipa ta despre momentul nașterii, ținându-se cont de sănătatea ta și a bebelușului.

Cum vor fi afectate opțiunile mele de naștere?

Pentru majoritatea persoanelor cu LES ar trebui să fie posibilă nașterea naturală, dar alegerile vor fi influențate de evoluția sarcinii, de nașterile anterioare și de alte posibile probleme. Discută cu echipa despre preferințele tale în ceea ce privește nașterea.

Cum va fi afectată îngrijirea după naștere?

Ar fi indicat ca împreună cu echipa ta să stabilești un plan de îngrijire pentru tine și copilului tău, pentru perioada ce urmează după naștere. Vei primi îndrumări cu privire la medicamentele care pot putea fi luate în siguranță în timpul alăptării. Există un risc crescut de apariție a unei crize de LES după naștere și trebuie să raportezi imediat aceste situații, astfel încât medicamentele să poată fi ajustate. Vei avea nevoie de medicamente pentru anticoagularea sângelui, deoarece riscul de formare de cheaguri de sânge crește semnificativ după naștere. Este posibil ca acestea să trebuiască să fie luate până la șase săptămâni după naștere.

Ce va însemna acest lucru pentru viitoarele sarcini?

Este important să planifici toate sarcinile viitoare pentru a crește șansele de a avea o sarcină reușită. Este recomandat să aștepți un an înainte de a încerca să ai un alt copil și să fie conceput atunci când LES a fost inactiv timp de cel puțin șase luni de la tratament. Este indicat să discuți cu medicul tău cu trei până la șase luni înainte de a incerca să rămâi însărcinată, pentru a permite o evaluare completă a stării de sănătate și pentru a stabili un plan de medicație. Folosește contraceptive până când ești pregătită să rămâi însărcinată.

Crohn’s Disease, Ulcerative Colitis and Inflammatory Bowel Disease (IBD): Frequently asked questions

Boala Crohn, colita ulcerativă și bolile inflamatorii intestinale (BII): Întrebări frecvente

Cum se stabilește diagnosticul? Acesta a fost pus înainte de sarcină. Toate femeile cu BII, boala Crohn sau colită ulcerativă ar trebui să primească consiliere premergătoare conceptiei pentru a-și îmbunătăți starea de sănătate înainte de sarcină.

Ce înseamnă?

Pentru mine:

Eșți expusă riscului de a naște înainte de termen și de a se agrava (înrăutăți) simptomele. Este posibil pe perioada sarcinii să fie nevoie să participi la mai multe consultații in spital. Există un risc mai mare de a dezvolta preeclampsie.

Pentru bebelușul meu:

Bebelușul tău este expus riscului de se naște prematur.

Ce recomandă echipa medicală?

Vei fi consultată frecvent de catre un consultant specializat, în cadrul unei clinici de medicină materno-fetală.

Ce teste vor fi/pot fi luate în considerare? Cât de des sunt necesare?

Este posibil să ai nevoie de teste suplimentare dacă simptomele tale se agravează.

La ce simptome și semne ar trebui să fiu atentă?

Dureri abdominale, sânge și/sau mucus în scaun sau o frecvență crescută a eliminării scaunelor (materiilor fecale).

Care sunt semnele/simptomele de tip „semnal de alarmă”, care trebuie comunicate imediat?

Dacă observi o agravare (acutizare) a simptomelor tale.

Cum se fac recomandările privind opțiunile de tratament?

Multe dintre medicamentele utilizate sunt sigure în timpul sarcinii. Este posibil să primești pentru afecțiunea ta un medicament special (cunoscut sub numele de medicament biologic). Dacă ai nevoie de tratament în timpul celui de-al treilea trimestru de sarcină, va trebui amânată administrarea de vaccinuri vii copilului tău, respectiv BCG și rotativirus, până la șase luni după naștere. Acest aspect trebuie discutat cu echipa medicală imediat după nașterea copilului tău.

Cum se fac recomandările cu privire la momentul nașterii?

Echipa ta ar trebui să colaboreze cu tine până la 36 de săptămâni, pentru a  planifica nașterea.

Care este impactul asupra opțiunilor mele de naștere?

Dacă ai fost operată anterior pentru afecțiunea ta este posibil să trebuiască să  naști copilul prin cezariană.

Cum poate afecta îngrijirea după naștere?

Înainte de naștere, ar fi trebuit să se convină asupra unui plan de naștere pentru a fi siguri că primești medicamente care pot fi utilizate în siguranță în timpul alăptării. Este posibil ca medicația să fie suplimentată sau schimbată dacă simptomele tale se agravează după naștere.

Care este impactul pentru sarcinile viitoare? Cum pot reduce riscul ca aceasta afecțiune să reapară?

Ai grijă de sănătatea ta și urmărește simptomele care apar între sarcini.

Ce impact va avea asupra sănătății mele viitoare/pe termen lung și cum pot influența acest aspect?

Ar trebui să se stabilească un plan de contracepție și un plan de urmărire pentru a îmbunătăți starea de sănătate pentru viitoarele sarcini.

Type 2 diabetes: Frequently asked questions

Diabetul de tip 2: Întrebări frecvente

Cum se pune diagnosticul?

Diagnosticul ar trebui să fie pus înainte de sarcină. Toate femeile cu diabet de tip 2 ar trebui să beneficieze de consiliere anterioară conceperii pentru a-și îmbunătăți starea de sănătate.

Ce presupune această afecțiune?

Pentru mine: Sarcina poate crește riscul de a dezvolta sau de a agrava afecțiuni preexistente ale ochilor sau rinichilor. Crește riscul de a face cetoacidoză diabetică și preeclampsie.Va trebui să mergi la spital pentru mai multe controale și este foarte probabil să naști mai devreme (în jurul a 38 de săptămâni de sarcină). Pentru bebelusul meu: Există un risc mai mare de avort spontan sau de naștere a unui făt mort. Dacă nivelul glicemiei este ridicat în momentul concepției crește probabilitatea apariției unor anomalii congenitale. În a doua jumătate a sarcinii, nivelul de zahăr poate crește greutatea bebelușului tău sau poate exista o restricție de creștere (creștere lentă). Din această cauză, nașterea bebelușului tău poate fi de asemenea mai complexă. Cel mai probabil, bebelușul tău va avea o glicemie scăzută (hipoglicemie) după ce se va naște, precum și alte afecțiuni care necesită sprijin specializat.

Ce recomandă echipa medicală?

Vei fi consultată în cadrul unei clinici mixte pentru diabet și sarcină. Prima examinare ar trebui să aibă loc la 7-9 săptămâni urmată de alte examinări pe parcursul sarcinii. Va trebui să modifici regimul alimentar și să menții sau să crești activitatea fizică.

Ce teste vor fi/pot fi luate în considerare? Cât de des sunt necesare?

Va trebui să îți măsori nivelul de zahăr din sânge de cel puțin patru ori pe zi: o dată înainte de micul dejun (pe stomacul gol) și la o oră după fiecare masă. Vei primi sprijin suplimentar pentru monitorizarea glicemiei și vei beneficia de un senzor de monitorizare continuă a glicemiei. În timpul sarcinii va trebui să mergi la controale oftalmologice. De asemenea, îți va fi verificată periodic tensiunea arterială.

La ce semne și simptome ar trebui să fiu atentă?

Grețurile matinale din primul trimestru pot afecta nivelul de zahăr din sânge. Dacă vomiți este posibil să ai nevoie de medicamente împotriva grețurilor, prin urmare, trebuie să anunți echipa specializată de maternitate.  Medicamentele împotriva stărilor de rău pot fi utilizate în siguranță în timpul sarcinii.

Care sunt semnele/simptomele de tip „semnal de alarmă”, care trebuie anunțate imediat?

Dacă nu te simți bine sau nu poți să-ți administrezi insulina în mod regulat, trebuie să te prezinți la spital. Dacă bebelușul tău nu se mișcă trebuie să te prezinți imediat la spital.

Care sunt recomandările privind opțiunile de tratament?

Ar trebui să iei 5 mg de acid folic zilnic cu cel puțin 3 luni înainte de concepție și până la 16 săptămâni de sarcină. Pentru a reduce riscul de preeclampsie, ar trebui să iei 75mg-150mg de aspirină în fiecare seară de la 12 săptămâni până la 36 de săptămâni. Medicamentele care pot fi utilizate în siguranță în timpul sarcinii sunt metformina și insulina. Pe măsură ce avansezi în sarcină este posibil să ai nevoie de mai multă insulină.

Care sunt recomandările referitoare la momentul nașterii

Vei primi recomandarea să naști în jurul a 38 de săptămâni de sarcină. Acest lucru se poate întâmpla mai devreme dacă există îngrijorări cu privire la sănătatea ta sau îngrijorări legate de nivelul glicemiei tale sau a copilului tău. Până în săptămâna 36 de sarcină ar trebui să stabilesti impreuna cu echipa medicală un plan pentru momentul nașterii.

Care este impactul asupra opțiunilor mele de naștere?

Echipa medicală ar putea să iți propună inducerea travaliului daca va considera că este o variantă mai sigură pentru tine și copilul tău. Vei beneficia de monitorizarea glicemiei pe toată durata travaliului.

În ce mod afectează îngrijirea postnatală?

După naștere, tu și copilul tău veți fi monitorizați foarte atent. Bebelușul tău este expus riscului de a avea un nivel scăzut al glicemiei. Dacă alăptezi, este posibil să constați că nivelul glicemiei scade rapid în timp ce alăptezi și după aceea. Ar trebui să se convină asupra unui plan pentru reglarea necesarului de insulină înainte de momentul nașterii.

Care este impactul pentru sarcinile viitoare? Cum pot reduce riscul ca aceasta afecțiune să reapară?

Ai grijă de sănătatea ta între sarcini.

Ce impact va avea asupra sănătății mele viitoare/pe termen lung și cum pot influența acest aspect?

Înainte de a fi externată din maternitate este indicat să discuți despre metodele de contracepție și despre un plan de monitorizare a sănătății.

Type 1 diabetes: Frequently asked questions

Diabetul de tip 1: Întrebări frecvente

Cum se pune diagnosticul?

Diagnosticul ar trebui să fie pus înainte de sarcină. Toate femeile cu diabet de tip 1 ar trebui să beneficieze de consiliere anterioară conceperii pentru a-și îmbunătăți starea de sănătate.

Ce presupune această afecțiune?

Pentru mine: Sarcina poate crește riscul de a dezvolta sau de a agrava afecțiuni preexistente ale ochilor sau rinichilor. În primul trimestru de sarcină există un risc mai mare de a avea episoade de glicemie scăzută. În a doua jumătate a sarcinii există un risc mai mare de cetoacidoză diabetică, de preeclampsie și de naștere prematură. Va trebui să mergi la spital pentru mai multe controale, iar pe perioada sarcinii vei fi sub supravegherea unei echipe de specialiști. Pentru bebelușul meu:Există un risc mai mare de avort spontan sau de naștere a unui făt mort. Atunci când nivelul glicemiei este ridicat în momentul  conceperii și în timpul primului trimestru  apare riscul de anomalii congenitale (malformații congenitale ale copilului tău). În a doua jumătate a sarcinii, nivelul ridicat al glicemiei poate crește dimensiunea copilului sau poate exista o restricție de creștere (creștere lentă). Acest lucru poate face ca nașterea să fie una complexă. Cel mai probabil, bebelușul tău va avea o glicemie scăzută după ce se va naște precum și alte afecțiuni care necesită sprijin specializat.

Ce recomandă echipa medicală?

Vei fi consultată în cadrul unei clinici mixte pentru diabet și sarcină.Prima examinare ar trebui să aibă loc la 7-9 săptămâni urmată de alte examinări pe parcursul sarcinii. Va trebui să modifici regimul alimentar și să menții sau să crești activitatea fizică.

Ce teste vor fi/pot fi luate în considerare? Cât de des sunt necesare?

Va fi necesar să îți măsori mai des nivelul de zahăr din sânge. Vei primi sprijin suplimentar pentru verificarea glicemiei; vei beneficia de un senzor de monitorizare continuă a glicemiei și vei primi un aparat de măsurare a cetonelor. Ți se va reaminti care este nivelul optim al glicemiei, pentru a fi menținut cel puțin 70% din timp. În timpul sarcinii va trebui să mergi la controale oftalmologice în  mod regulat.  De asemenea vor fi monitorizate atent tensiunea arterială și analizele de sânge pentru rinichi.

La ce semne și simptome ar trebui să fiu atentă?

Grețurile matinale din primul trimestru pot afecta nivelul de zahăr din sânge. Dacă vomiți este posibil să ai nevoie de medicamente împotriva grețurilor, prin urmare, trebuie să anunți echipa specializată de maternitate. Medicamentele împotriva stărilor de rău pot fi utilizate în siguranță în timpul sarcinii. Este foarte probabil să nu fii conștientă de nivelul scăzut al glicemiei. Ar trebui să ai acasă un stilou injector cu glucagon, iar partenerul/familia ta ar trebui să știe cum să ți-l administreze în caz de urgență atunci când nu te simți bine.

Care sunt semnele/simptomele de tip „semnal de alarmă”, care trebuie anunțate imediat?

Dacă nu te simți bine sau dacă nu poți să îți administrezi insulina în mod regulat, trebuie să te prezinți imediat la spital. Dacă bebelușul tău nu se mișcă trebuie să te prezinți imediat la spital.

Care sunt recomandările privind opțiunile de tratament?

Ar trebui să iei 5 mg de acid folic zilnic cu cel puțin 3 luni înainte de concepție și până la 16 săptămâni de sarcină. Pentru a reduce riscul de preeclampsie, ar trebui să iei 75mg-150mg de aspirină în fiecare seară de la 12 săptămâni până la 36 de săptămâni. Dozele de insulină se vor schimba în timpul sarcinii. De exemplu, este posibil să observi o scădere a necesarului de insulină la începutul sarcinii (de obicei la 8-16 săptămâni) și o creștere a necesarului de insulină în a doua jumătate a sarcinii. Este nevoie să discuți toate tratamentele cu echipa de specialiști de la spital.

Care sunt recomandările referitoare la momentul nașterii

Vei primi recomandarea să naști în jurul a 38 de săptămâni de sarcină. Acest lucru se poate întâmpla mai devreme dacă există îngrijorări cu privire la sănătatea ta sau îngrijorări legate de nivelul glicemiei tale sau a copilului tău. Până în săptămâna 36 de sarcină ar trebui sa stabilesti impreuna cu echipa medicală  un plan pentru momentul nașterii.

Care este impactul asupra opțiunilor mele de naștere?

Echipa medicală ar putea să iți propună inducerea travaliului daca va considera că este o variantă mai sigură pentru tine și copilul tău. Vei beneficia de monitorizarea glicemiei pe toată durata travaliului.

În ce mod afectează îngrijirea postnatală?

După naștere, tu și copilul tău veți fi monitorizați foarte atent. Bebelușul tău este expus riscului de a avea un nivel scăzut al glicemiei. Dacă alăptezi, este posibil să constați că nivelul glicemiei scade rapid în timp ce alăptezi și după aceea. Ar trebui să se convină asupra unui plan pentru reglarea necesarului de insulină înainte de momentul nașterii.

Care este impactul pentru sarcinile viitoare? Cum pot reduce riscul ca această afecțiune să reapară?

Ai grijă de sănătatea ta între sarcini.

Ce impact va avea asupra sănătății mele viitoare/pe termen lung și cum pot influența acest aspect?

Înainte de a fi externată din maternitate este indicat să discuți despre metodele de contracepție și despre un plan cu recomandări pentru îngrijirea ulterioară.

Mental health and wellbeing concerns: Frequently asked questions

Sănătatea mintală și bunăstarea: Întrebări frecvente

Cum se pune diagnosticul?

Diagnosticul a fost pus înainte de sarcină. În mod ideal, toate femeile cu probleme/afecțiuni legate de sănătatea mintală ar trebui să primească consiliere anterioară conceperii, pentru a-și optimiza sănătatea înainte de sarcină. Medicul de familie va anunța echipa de maternitate, însă este indicat să o informezi pe moașa ta încă de la prima programare (consultație programată), astfel încât să beneficiezi de asistența potrivită pentru tine.

Ce înseamnă aceasta?

Pentru mine:

Există riscul ca sănătatea ta mintală să se înrăutățească în timpul sarcinii. Dacă există antecedente familiale privind sănătatea mintală, există un risc mai mare de agravare a sănătății mintale în timpul sarcinii. Este foarte important să îi comunici moașei tale dacă te simți rău din punct de vedere psihic și să îi dai familiei tale permisiunea de a informa și echipa de maternitate în acest sens.

Pentru bebelușul meu:

Bebelușul tău poate fi în pericol dacă nu ai grijă de tine.

Ce recomandă echipa medicală?

Dacă simți că starea ta de sănătate mintală se înrăutățește ar trebui să vorbești cu cineva cât mai repede posibil.

Ce teste vor fi/pot fi luate în considerare? Cât de des sunt necesare?

În funcție de nevoile tale vei fi îngrijită de echipa locală de sănătate mintală perinatală care te poate îndruma către un specialist.

Care sunt semnele/simptomele de tip „semnal de alarmă”, care trebuie raportate imediat?

Dispoziție proastă și sentimentul de lipsă de speranță, de neajutorare sau de izolare.

Cum se fac recomandările în acest caz?

Opțiuni de tratament

Putem oferi consiliere sau medicamente. Multe medicamente sunt sigure în timpul sarcinii.  Dacă iei medicamente dinainte de sarcină ar trebui să discuți cu medicul de familie și cu echipa medicală despre tratamentul în curs, înainte de a face orice schimbare.

Cum poate afecta îngrijirea după naștere?

Împreună cu tine se va stabili un plan de naștere, astfel încât să existe după naștere un plan sigur pentru tine și copilul tău.

Care este impactul pentru sarcinile viitoare? Cum pot reduce riscul ca această afecțiune să reapară?

Ai grija de sănătatea ta mintală și fii atentă la simptomele care apar între sarcini.

Ce impact va avea asupra sănătății mele viitoare/pe termen lung și cum pot influența acest aspect?

Ar trebui să se stabilească un plan de contracepție și un plan de monitorizare pentru a îmbunătăți starea de sănătate în viitoarele sarcini. Acest plan poate include evaluarea stării de bine și a medicației.

Epilepsy: Frequently asked questions

Epilepsie: Întrebări frecvente

Cum se pune diagnosticul?

Probabil că ai fost diagnosticată cu epilepsie înainte de a rămâne însărcinată. Această afecțiune provoacă crize, iar acestea pot afecta întregul corp prin tremurat și mușcat de limbă sau pot afecta doar anumite părți ale corpului, cum ar fi pierderea cunoștinței și privirea în gol. De preferat este să primești consiliere inainte de concepție pentru a-ți îmbunătăți starea de sănătate înainte de sarcină.

Ce înseamnă aceasta?

Pentru mine

Sarcina poate scădea pragul de apariție a convulsiilor, așa că este important să fii monitorizată de un obstetrician specializat în afecțiuni medicale și de un neurolog. Vei primi recomandarea de a lua 5 mg de acid folic (de preferat, timp de trei luni înainte de sarcină) pentru a reduce riscul de afecțiuni precum  spina bifida pentru copil. Este posibil să fie nevoie să crești medicația în timpul sarcinii sau să iei medicamente suplimentare în momentul nașterii.

Pentru bebelușul meu

Medicamentul numit valproat de sodiu nu ar fi permis în timpul sarcinii, însă celelalte medicamente antiepileptice utilizate în mod obișnuit pot fi luate în siguranță în timpul sarcinii. Este foarte important ca epilepsia ta să fie tratată eficient, deoarece crizele frecvente în timpul sarcinii pot afecta creșterea copilului.

Ce recomandă echipa medicală?

Este posibil să fie nevoie de analize suplimentare de sânge pentru a verifica nivelul de medicament antiepileptic din sânge și pentru a fi siguri că nu e nevoie de mai mult. Ți se va recomanda să iei 5 mg de acid folic pentru a reduce șansele ca bebelușul tău să aibă o anomalie a coloanei vertebrale. Este posibil să beneficiezi de ecografii suplimentare pentru a verifica dezvoltarea copilului.

Care sunt semnele/simptomele de tip „semnal de alarmă”, care trebuie anunțate imediat?

Trebuie să anunți imediat echipa medicală dacă apar convulsii în timpul sarcinii, pentru ca aceasta să se asigure că primești tratamentul adecvat și pentru a programa teste de verificare a stării de sănătate a bebelușului.

Partenerul tău și familia apropiată ar trebui să fie instruiți cum să te plaseze într-o poziție de recuperare atunci când ai o criză.

Cu puțin timp înainte de naștere și în primele 24 de ore de la naștere riscul de a face convulsii este mai mare.

Recomandări posibile

Opțiuni de tratament

În mod normal, se recomandă să continui cu același medicament pe care îl iei de la începutul sarcinii (dar nu valproat de sodiu), dar este posibil să fie nevoie să mărești doza sau să adaugi alte medicamente pentru a controla epilepsia în timpul sarcinii. Acest lucru este deosebit de important în perioada în care naști, când somnul tău poate fi perturbat, ceea ce poate crește șansele de a avea crize.

Momentul nașterii

În mod normal, momentul nașterii nu este afectat de epilepsie. Este posibil ca echipa medicală să îți recomande o anestezie epidurală pentru ameliorarea durerii în timpul travaliului, astfel încât să te poți odihni și să reduci riscul de a fi extrem de obosită.

Care este impactul asupra opțiunilor mele de naștere?

Este posibil ca echipa ta să îți recomande să naști în spital într-o sală de nașteri în care medicii să fie ușor de găsit, cum ar fi secția de travaliu, în cazul în care ai o criză în timpul travaliului sau imediat după.  Daca o criză se recomandă să nu naști în apă.

Cum este afectată îngrijirea după naștere?

Este foarte important să urmezi sfaturile obișnuite pentru epilepsie, cum ar fi să faci dușuri în loc de băi. În plus, vei fi sfătuită să nu schimbi scutecul bebelușului pe o suprafață aflata la înălțime, ci să folosești un covoraș pentru schimbat scutecul direct pe podea. Există o mulțime de alte sfaturi utile în link-urile de mai jos.

Chronic hypertension (high blood pressure): Frequently asked questions

Hipertensiune arterială cronică (tensiune arterială crescută): Întrebări frecvente

Cum se pune diagnosticul?

Este posibil să fi fost informată că ai tensiune arterială crescută înainte de a rămâne însărcinată și este posibil să iei deja pastile pentru tratarea tensiunii arteriale. Uneori hipertensiunea cronică este diagnosticată în timpul sarcinii deoarece este prima dată când tensiunea arterială este verificată în mod regulat și, în acest caz, diagnosticul se va pune pentru că tensiunea arterială a fost ridicată în două ocazii înainte de 20 de săptămâni de sarcină.

Ce înseamnă aceasta?

Pentru mine:

  • Sarcina poate pune presiune asupra inimii și a vaselor de sânge, astfel încât tensiunea arterială poate crește și poate necesita tratament.
  • Tensiunea arterială crescută mărește șansele de a avea preeclampsie (o afecțiune a sarcinii care poate provoca afecțiuni renale, hepatice și alte probleme).
  • Vei avea programări regulate pentru verificarea tensiunii arteriale și a urinei.
  • Se va recomanda să naști în spital în secția de travaliu.
  • Vei avea nevoie de o monitorizare pe termen lung a tensiunii arteriale crescute, la medicul de familie, pentru a reduce riscurile de boli de inimă după nașterea copilului tău.

Pentru bebelușul meu:

  • Există mari șanse ca bebelușul  să nu crească bine în uter.
  • Există un risc mai mare ca bebelușul să se nască prematur (înainte de 37 de săptămâni de sarcină).

Ce recomandă echipa medicală?

  • Îngrijire sub supravegherea unui obstetrician alături de echipa de moașe.
  • Controale regulate ale tensiunii arteriale și analize de urină, la 2-4 săptămâni și mai des spre sfârșitul sarcinii (acestea pot fi cu moașa, obstetricianul sau medicul de familie).
  • Pastile pentru tensiune arterială dacă tensiunea arterială este ridicată
  • Tablete de aspirină (75 sau 150 mg) pentru a reduce riscul de apariție a preeclampsiei.
  • Monitorizarea tensiunii arteriale la domiciliu.
  • Inducerea travaliului între 38 și 40 de săptămâni de sarcină. Această decizie va fi luată de comun acord cu tine, pe baza valorilor tensiunii arteriale și a stării de sănătate a copilului, pentru a reduce riscul de naștere a unui făt mort. Vei fi sprijinită pentru a lua decizia care este potrivită pentru tine

Ce teste vor fi/pot fi luate în considerare? Cât de des sunt necesare?

  • În momentul în care ești diagnosticată pentru prima dată, în timpul sarcinii, se verifică funcția renală (analiza sângelui) și este posibil să fie necesară efectuarea unei electrocardiograme pentru a verifica dacă organismul tău a fost afectat de hipertensiunea arterială.
  • Vei beneficia de ecografii suplimentare ale bebelușului pentru a verifica dacă acesta crește bine în uter și dacă placenta funcționează bine.
  • Dacă bănuim că dezvolți preeclampsie îți vom recomanda analize ale ficatului, rinichilor și sângelui și este posibil să îți verificăm nivelul factorului de creștere placentară (care este un indicator al modului în care funcționează placenta).

La ce simptome și semne ar trebui să fiu atentă?

  • Durerile de cap pot apărea dacă tensiunea arterială este prea mare sau dacă dezvolți preeclampsie.
  • Alte simptome ale preeclampsiei includ: umflarea mâinilor și a feței, vedere încețoșată, dureri de burtă, vărsături, bebelușul nu se mișcă prea bine.

Care sunt semnele/simptomele de tip „semnal de alarmă” care trebuie anunțate imediat?

  • Dacă bebelușul nu se mișcă normal, atunci trebuie să te prezinți imediat la spital.
  • Dacă prezinți oricare dintre simptomele de preeclampsie enumerate mai sus, trebuie să contactezi imediat maternitatea ta.

Recomandări posibile

Opțiuni de tratament

Tratamentul cu pastile pentru tensiunea arterială va fi recomandat dacă tensiunea arterială este mai mare sau egală cu 140/90 mmHg. Pastilele cel mai frecvent utilizate sunt:
  • Labetalol
  • Nifedipin
  • Metildopa

Momentul nașterii

  • Acest lucru va depinde de cât de bine te simți tu și copilul tău în timpul sarcinii și dacă vei dezvolta preeclampsie.
  • Dacă bebelușul a crescut bine și tensiunea arterială este bine controlată, atunci este posibil să se recomande o inducere a travaliului între 38 și 40 de săptămâni de sarcină.

Care este impactul asupra opțiunilor mele de naștere?

Monitorizarea continuă a bătăilor inimii bebelușului în timpul travaliului va fi recomandată indiferent dacă travaliul începe natural sau este indus. Acest lucru se întâmplă deoarece placenta poate funcționa mai puțin bine și nu ne dorim să nu observăm modificări ale ritmului cardiac, care ar putea indica faptul că bebelușul nu face față bine travaliului. Monitorizarea are loc în spital în secția de travaliu.

Cum poate fi afectată îngrijirea după naștere?

  • Va trebui să ți se verifice tensiunea arterială în mod regulat și să rămâi în spital timp de cel puțin 24 de ore după ce ai născut.
  • Tratamentul tău pentru tensiune arterială va fi schimbat cu cel potrivit pentru alăptare.
  • Va trebui să te prezinți la medicul de familie pentru monitorizarea continuă a tensiunii arteriale și pentru monitorizarea tratamentului.

Care este impactul pentru sarcinile viitoare? Cum pot reduce riscul ca aceasta afecțiune să reapară?

  • Tensiunea arterială ridicată poate fi redusă prin dietă și exerciții fizice, dacă ești supraponderală sau inactivă
  • Asigură-te că tensiunea arterială este monitorizată și verificată bine (mai puțin de 140/90 mmHg), ceea ce va reduce riscul de vătămare pentru tine și/sau pentru copilul tău în sarcinile viitoare.

Ce impact va avea asupra sănătății mele viitoare/pe termen lung și cum pot influența acest aspect?

  • Hipertensiunea cronică pe termen lung crește riscul de boli de inimă inclusiv atacurile de cord și accidentele vasculare cerebrale.
  • Riscul de boli de inimă poate fi redus printr-o alimentație sănătoasă, în special prin reducerea consumului de sare și prin exerciții fizice regulate.
  • Riscul de boli de inimă poate fi redus, de asemenea, prin administrarea unui tratament pentru menținerea tensiunii arteriale, iar medicul de familie îți va spune cât de mică ar trebui să fie tensiunea ta arterială în timpul tratamentului.

Unde pot afla mai multe informații despre această afecțiune?

Information on chronic hypertension NHS High blood pressure Action on pre-eclampsia: High blood pressure High blood pressure and planning a pregnancy

Pre-existing conditions and pregnancy

Afecțiuni preexistente și sarcina

Healthcare professional in discussion with pregnant woman Este important să informezi medicul de familie, obstetricianul și/sau moașa despre orice afecțiuni fizice sau mentale preexistente. Acest lucru include, de asemenea, orice intervenție chirurgicală anterioară (inclusiv procedurile cosmetice) sau orice afecțiuni din copilărie, probleme de sănătate din care te-ai recuperat în prezent. Aceste informații ajută echipa medicală să evalueze dacă mai este nevoie de ceva suplimentar pentru a-ți menține sănătatea ta și a copilului tău în timpul sarcinii. Dacă beneficiezi de îngrijire de specialitate pentru o anumită afecțiune, este important să vorbești cu moașa/medicul despre orice impact pe care afecțiunea ta l-ar putea avea asupra sarcinii. Solicită un rezumat, iar acesta să fie consemnat în dosarul tău prenatal. Dosarul nu se transferă neapărat automat de la o maternitate la alta sau de la un departament la altul, așadar să nu presupui că moașa sau medicul tău știu ce ți s-a spus sau recomandat anterior. Dacă dorești mai multe informații, folosește link-urile de mai jos pentru a verifica siguranța medicamentelor pe care le iei în timpul sarcinii. Afecțiunile despre care trebuie să știm din timp (înainte de 12 săptămâni) sunt următoarele:

Hipertensiune arterială cronică și alte afecțiuni medicale care pot crește riscul de a dezvolta probleme de tensiune arterială în timpul sarcinii

Femeile cu hipertensiune cronică și anumite afecțiuni medicale prezintă un risc ridicat de a dezvolta preeclampsie și li se va prescrie o doză mică de aspirină începând cu a 12-a săptămână. Sunt incluși oricare dintre următorii factori de risc ridicat:
  • Hipertensiune arterială cronică (tensiune arterială crescută).
  • Preeclampsie în timpul unei sarcini anterioare.
  • Boală renală cronică, diabet sau o boală inflamatorie, de exemplu, lupus eritematos sistemic (LES).
Sau mai mult de unul dintre următorii factori de risc moderat:
  • Prima sarcină.
  • Vârsta mamei peste 40 de ani.
  • Ultima sarcină a avut loc cu mai mult de 10 ani în urmă.
  • Indice de masă corporală (IMC) de 35 sau mai mare.
  • Antecedente familiale de preeclampsie.
  • În această sarcină se așteaptă mai mult de un copil.

Afecțiuni tiroidiene

Hipotiroidism (tiroidă puțin activă)

De îndată ce rămâi însărcinată, se recomandă de obicei, ca doza de levotiroxină să fie crescută cu 25-50 mcg pe zi. În acest caz, trebuie să-ți contactezi și medicul pentru a aranja analize de sânge.

Hipertiroidism (tiroidă hiperactivă)

Trebuie să discuți cu medicul endocrinolog despre planurile tale de sarcină pentru a evalua starea bolii tale și siguranța medicamentelor pe care le iei.

Epilepsie

Sarcina ar putea afecta convulsiile sau efectul medicamentelor tale. Dacă rămâi însărcinată fără să fi avut ocazia să discuți despre medicația ta (medicamentele tale), se recomandă să te prezinți la medicul generalist sau la specialistul tău cât mai curând posibil. Înainte de această reexaminare, continuă să îți iei medicamentele antiepileptice, în mod normal. Este posibil ca anumite medicamente să trebuiască să fie oprite și schimbate cu altele, înainte de a rămâne însărcinată, sau cât mai curând posibil dacă ești deja însărcinată, din cauza riscurilor pe care le prezintă pentru bebelușul tău. Alte medicamente trebuie să fie suplimentate. Medicul tău îți va prescrie o doză mai mare de suplimente de acid folic (5 mg pe zi).

Preocupări legate de sănătatea mintală și de bunăstare

Este de înțeles să te îngrijorezi cu privire la efectele unor medicamente utilizate pentru tratarea afecțiunilor și problemelor de sănătate mintală, dar este important să nu încetezi să îți iei medicamentele, fără să vorbești cu medicul generalist sau cu specialistul tău. Acest lucru poate duce la simptome de sevraj, mai ales dacă se întrerupe brusc, ar putea provoca o reapariție a simptomelor tale sau ar putea agrava starea ta.

Diabet

Femeile cu diabet zaharat de tip 1 și 2 ar trebui să asigure un control riguros al diabetului înainte și pe tot parcursul sarcinii, pentru a reduce riscul de avort spontan, malformații congenitale, nașterea unui copil mort și decesul neonatal. Sarcina solicită de obicei o cantitate de insulină mai mare decât în mod normal și, prin urmare, este importantă monitorizarea și controlul atent al diabetului.

Boala Crohn, colita ulcerativă și alte forme de boli inflamatorii intestinale (BII)

Este important să menții sub control boala Crohn sau colita în timpul sarcinii și nu trebuie să întrerupi administrarea niciunui medicament, decât dacă, echipa BII te-a sfătuit să faci acest lucru. Riscul generat de majoritatea medicamentelor este mai mic decât riscul unei crize.

Sarcina cu o afecțiune cardiacă

Femeile cu afecțiuni cardiace cunoscute au nevoie de o trimitere la serviciile de maternitate specializate cât mai curând posibil la începutul sarcinii și, în mod ideal, ar fi trebuit să beneficieze de consiliere înainte de sarcină înainte de a încerca să rămână însărcinată. Acest lucru se datorează faptului că unele afecțiuni cardiace pot crește riscul de complicații în timpul sarcinii, iar unele medicamente ar putea fi oprite sau ajustate. Te rugăm să nu întrerupi sau să schimbi niciun medicament fără sfatul medicului. Dacă dorești mai multe informații, te rugăm să folosești link-ul de mai jos pentru a verifica siguranța medicamentelor tale în timpul sarcinii.

Lupus eritematos sistemic (LES)

LES este cel mai frecvent tip de lupus, o boală cronică autoimună. Simptomele și amploarea bolii determină modul în care este gestionată îngrijirea înainte și pe parcursul sarcinii.

Disability and pregnancy

Dizabilitatea și sarcina

Pregnant woman in wheelchair shopping in baby store Adesea, părinții și viitorii părinți cu nevoi suplimentare/deficiențe sunt bine adaptați la activitățile lor casnice și de la locul de muncă, în relațiile lor și în interacțiunile cu mediul înconjurător. Adaptarea la sarcină, la naștere și la rolul de părinte poate necesita modificări suplimentare. Se estimează că aproape 10 % dintre părinți au o afecțiune pe termen lung care poate avea ca rezultat un handicap sau readaptarea la viața de zi cu zi. Serviciile de maternitate și alte servicii pot lucra în parteneriat cu părinții pentru a facilita luarea de decizii personalizate, accesul egal și realizarea de pregătiri pentru sarcină/naștere și creșterea copilului.

Sfaturi pentru a obține sprijinul de care ai nevoie:

  • Menționează nevoile tale suplimentare atunci când completezi formularul de înregistrare a sarcinii și discută din nou despre aceste nevoi atunci când te întâlnești cu moașa ta pentru prima dată.
  • Solicită să fie desemnată o moașă sau o persoană care să facă parte dintr-o echipă care asigură continuitatea îngrijirii. Cunoașterea moașei tale facilitează lucrul în echipă și planificarea personalizată în funcție de nevoile tale.
  • Deoarece te cunoști cel mai bine, vorbește cu moașa ta despre ceea ce te-ar ajuta în timpul sarcinii, în momentul nașterii și pe perioada creșterii copilului. Completează împreună cu moașa ta planul personalizat de îngrijire și sprijin pentru sănătate și bunăstare în timpul sarcinii, subliniind necesitatea unor ajustări și a unui confort îmbunătățit.
  • Poți sa faci o solicitare pentru evaluarea nevoilor de sănătate, pentru o evaluare a locuinței tale, a nevoilor de îngrijire sau a îndemnizațiilor.
  • Contactează echipa locală pentru deficiențe senzoriale, pentru sfaturi și echipamente adaptate nevoilor. De exemplu dacă ai probleme de auz poti solicita un covoraș cu vibrații pentru a te alerta atunci când plânge bebelușul.
  • Solicită o consultație la un terapeut ocupațional pentru a primi mai multe sfaturi de specialitate privind adaptarea la domiciliu și la viața de părinte. Contactează serviciile sociale locale de terapie ocupațională (pentru echipamente de adaptare și dotări la domiciliu) sau echipele de terapie comunitară. De exemplu, neuroreabilitarea pentru afecțiuni specifice, cum ar fi scleroza multiplă, accidentul vascular cerebral sau tulburările neurologice funcționale, sau prin intermediul echipei comunitare pentru dificultăți de învățare. Medicul de familie te poate ajuta să faci aceste demersuri.
  • Poți solicita intervale de timp mai lungi pentru programări, transport și accesibilitate la locul de întâlnire pentru a satisface nevoile tale sau ale susținătorului tău.
  • Analizează dacă ai nevoie de cineva care să te însoțească la programări, de exemplu un interpret britanic în limbajul semnelor (IBLS), un avocat sau o rudă care să te susțină. Stabileste cine ar trebui să te însoțească în timpul internării în spital – câine de asistență/ susținător/serviciu de interpretare.
  • Discută despre modalitatea ta preferată de comunicare, de exemplu, volume mici de informații, informații trimise prin e-mail pentru a sprijini sfaturile verbale, pentru a sprijini memoria, caractere mari, ajutoare tehnice, de exemplu, aplicații de semnare, mesaje audio.
  • Cere informații despre accesul la cursuri prenatale. Interpretul IBLS te poate însoți dacă ai probleme de auz; informațiile pot fi adaptate și pentru părinții cu deficiențe de vedere. Moașa poate aloca timp pentru o ședință personală pentru a se adapta la nevoile tale.

Mediu:

  • Ar putea fi util să soliciți un tur al secțiilor de naștere și îngrijire postnatală pentru a te familiariza și pentru a identifica dacă sunt necesare ajustări.
  • Dacă este necesar discută cu moașa ta despre accesul la bazinul pentru naștere, la băi, la dușuri, la reglarea înălțimii patului și accesul la o cameră single după nașterea bebelușului, pentru a facilita șederea ta.
  • Vorbește cu moașa ta despre sensibilitatea la lumină, sunet sau temperatură sau orice alte preferințe care fac adaptarea la mediu mai ușor de gestionat.
  • În cazul în care sunt necesare modificări discută despre pozițiile din timpul nașterii.

Despre ingrijirea bebelusului:

  • Discută cu moașa despre mediul în care locuiești – gândește-te la interiorul și exteriorul casei.
  • Zona de dormit a bebelușului – un pătuț atașat la pat ar facilita accesul la copil peste noapte?
  • Pregătește echipamentul de noapte și de zi – pentru dormit în siguranță în dormitor și în camera de zi, de exemplu, pătuțul.
  • Stații de schimbare a bebelușilor (salteaua de înf ă sat și echipamentul necesar) în zona de zi/noapte – pentru a contribui la conservarea energiei.
  • Purtarea bebelușului în brațe – un port-bebe poate fi de ajutor pentru a permite să îți eliberezi mâinile sau un cărucior ușor de acasă, pentru a muta bebelușul dintr-o cameră în alta.
  • Transportul copilului – vei folosi transportul public, mașina sau vei merge pe jos? Ține cont de nevoile tale atunci când alegi un cărucior. Greutatea, amplasarea frânelor, ușurința de acces, asamblarea și depozitarea sunt lucruri de care trebuie să ții cont atunci când alegi căruciorul.
  • Hrănirea sugarului – discută cu moașa ta. Ia în considerare o pernă de susținere pentru hrănirea bebelușului pentru a menține poziția acestuia în momentul hrănirii. Să ai în vedere poziția ta de sprijin și propriul confort. Unde vei hrăni? Modificarea poziției de hrănire, de exemplu, pentru hrănirea cu o singură mână, sau echipament pentru a susține biberonul. Cere sfatul moașei tale cu privire la colectarea laptelui matern în ultima parte a sarcinii, în cazul în care crezi că acest lucru ar putea fi util pentru a suplimenta nevoile copilului în primele zile.
  • În cazul în care oboseala reprezintă un motiv de îngrijorare, moașa te poate ajuta cu sfaturi, cum ar fi să dormi atunci când doarme copilul, sfaturi privind conservarea energiei, sfaturi legate de planificarea, ritmul și stabilirea priorităților pentru ceea ce trebuie “să faci, să amâni, să delegi sau să abandonezi” pentru a-ți permite să te îngrijești singură și să răspunzi nevoilor copilului tău.
  • Vorbește cu susținătorii/familia ta pentru a afla cum te pot ajuta. Planifică din timpul sarcinii, astfel încât să fii pregătită pentru momentul sosirii copilului. În cazul în care există un sprijin limitat, discută cu moașa pentru a explora alte servicii care ar putea fi disponibile pentru tine.