Ultrasound scans

Ecografiile

Ultrasound screen close up of baby's head Este important de reținut că ecografiile sunt un alt tip de test care te ajută să afli mai multe despre copilul tău. Ecografia este un examen medical care necesită concentrarea ecografului. Ca atare, se recomandă ca ceilalți copii mici să fie lăsați acasă, cu excepția cazului în care acest lucru este imposibil de evitat. În mod normal vor fi oferite două ecografii în timpul sarcinii. Prima este cunoscută sub numele de ecografie de datare, în jurul a 12 săptămâni de sarcină, iar cea de-a doua (numită uneori ecografie de anomalie) se efectuează în jurul a 20 de săptămâni de sarcină. Această a doua ecografie va examina în detaliu oasele, inima, creierul, coloana vertebrală, fața, rinichii și stomacul copilului tău. Este important de reținut că ecografia nu poate depista tot ceea ce ar putea fi îngrijorător la copilul tău. Calitatea imaginilor depinde de mai mulți factori, inclusiv de indicele de masă corporală și de fibroame. Dacă dorești să afli sexul bebelușului tău, poți întreba specialistul în ecografie, deși nu este întotdeauna posibil să vezi clar. Tuturor femeilor însărcinate din Marea Britanie li se oferă teste de verificare prenatală. Un test de verificare în timpul sarcinii nu poate oferi un răspuns afirmativ sau negativ, cu privire la faptul că bebelușul tău are sau nu o afecțiune. Acesta poate doar să îți spună care sunt șansele ca bebelușul tău să fie afectat. Testele de verificare în timpul sarcinii includ analize de sânge și ecografii (ecografiile pot sugera dacă ar putea exista o afecțiune (ca în cazul depistării sindromului Down) sau pot confirma dacă există o afecțiune (ca în cazul diagnosticării spina bifida)).
  • Rezultatele sunt cel mai adesea raportate ca o șansă statistică și, uneori, vor fi utilizați termenii „șansă crescută” sau „șansă scăzută”.
  • Termenii „risc” și „șansă” se referă la posibilitatea ca un eveniment să se întâmple. De exemplu, o șansă de 1 la 100 înseamnă că, din 100 de femei cu acest rezultat, 1 va avea un copil cu un sindrom și 99 nu. Este la fel ca și o șansă de 1% ca bebelușul să aibă un sindrom și o șansă de 99% ca acesta să nu aibă.
  • Cele mai multe femei vor fi liniștite în urma rezultatelor, dar unele (aproximativ 5%) vor primi un rezultat care le va determina să decidă privind testele de diagnosticare. Este alegerea ta să faci oricare dintre aceste teste.
  • Testele de diagnosticare, cum ar fi CVS și amniocenteza, prezintă un risc mic (între 0,5 și 1%) de avort spontan, ceea ce înseamnă că decizia de a le efectua sau nu poate fi dificilă. Din păcate, nu există nicio altă modalitate de a ști cu siguranță dacă bebelușul tău are sindromul Down și anumite alte tulburări genetice.
  • Un test de diagnosticare în timpul sarcinii îți poate spune cu certitudine dacă bebelușul tău are sau nu o afecțiune. Testele de diagnosticare în sarcină includ CVS, amniocenteza și ecografiile.
  • Toate testele trebuie să fie explicate pe deplin de către medicul sau moașa ta, înainte de a le efectua.
Rezultatele scanării vă vor fi comunicate în ziua respectivă de către specialistul în ecografie. Cele mai multe maternități îți vor pune la dispoziție fotografii ale ecografiei, la un cost redus.

Screening tests for chromosomal anomalies

Teste pentru depistarea anomaliilor cromozomiale

Microscope close up of chromosomes Un test de depistare poate indica dacă tu sau copilul tău aveți o predispoziție mai mare sau mai mică de a avea o problemă de sănătate. În interiorul celulelor din corpul nostru există structuri mici numite cromozomi. Acești cromozomi poartă genele care determină modul în care ne dezvoltăm. Ți se va oferi un test de depistare pentru a vedea cât de probabil este ca bebelușul tău să aibă o anomalie la nivelul cromozomilor (sindromul Down, Edwards sau Patau). Acest test poate fi efectuat între 11 și 20 de săptămâni și presupune efectuarea unei ecografii și a unei analize de sânge. Aceste teste sunt critice din punct de vedere al timpului, așa că este foarte important să te prezinți la programarea planificată. Dacă nu te poți prezenta, contactează departamentul de ecografie pentru a reprograma cât mai curând posibil. Sunt disponibile mai multe opțiuni de depistare, așa că merită să te informezi din timp sau să ceri mai multe informații moașei tale. Dacă rezultatele arată o probabilitate mare de a avea una dintre afecțiunile cromozomiale de mai sus, vei fi contactată de către maternitate. Nu trebuie să faci testele dacă nu dorești. Testarea prenatală neinvazivă (TPN) poate fi oferită femeilor care primesc un rezultat cu șanse mari, în urma unui test combinat sau cvadruplu. Un rezultat cu șanse mai mari reprezintă un nivel de până la 1 la 150. Un rezultat cu șanse mai mici este de 1 la 151 și mai mare. TPN poate fi oferită și efectuată în cazul sarcinilor simple și gemelare de până la 21 de săptămâni și 6 zile (21+6). TPN nu poate fi oferit și efectuat atunci când o femeie însărcinată are:
  • cancer, cu excepția cazului în care este în remisie
  • a primit o transfuzie de sânge în ultimele 4 luni
  • a suferit o intervenție chirurgicală asupra măduvei osoase sau a unui organ
  • a făcut imunoterapie în timpul sarcinii actuale, cu excepția tratamentului cu imunoglobulină intravenoasă (IVIg)
  • a urmat o terapie cu celule stem
  • o sarcină gemelară dispărută
  • sindrom Down sau translocație echilibrată sau mozaicism al sindromului Down, al sindromului Edwards sau al sindromului Patau (material genetic)

Blood tests

Analizele de sânge

Pregnant woman having a blood test La prima programare, moașa ta îți va recomanda analize de sânge pentru hepatita B, HIV, sifilis, hemoleucograma completă, grupa sanguină și electroforeza (depistarea siclemiei și a talasemiei). Unele maternități pot verifica, de asemenea, nivelul glicemiei. Este posibil să ai nevoie, mai târziu în timpul sarcinii, de o analiză de sânge pentru determinarea toleranței la glucoză în vederea depistării unei afecțiuni numite diabet gestațional. Hemograma completă va fi efectuată din nou mai târziu în timpul sarcinii pentru a ne asigura că nivelul de fier rămâne normal. În cazul în care grupa ta de sânge este rh negativ, se pot face teste suplimentare sau ți se poate oferi o injecție de Anti-D în timpul sarcinii. Aproximativ 15% dintre femei au grupa rh negativ. Moașa ta îți va explica acest lucru în detaliu, dacă este necesar. Este util să îți cunoști grupa de sânge în cazul în care ai nevoie să ți se administreze sânge – de exemplu, dacă ai sângerări abundente (hemoragie) în timpul sarcinii sau după naștere.

Anemie (nivel scăzut de fier)

Anemia provoacă oboseală și afectează capacitatea de a face față pierderilor de sânge atunci când naști. Ar trebui sa beneficiezi de un test de depistare a anemiei la prima programare și din nou la 28 de săptămâni. Dacă testele arată că ești anemică, probabil că vei primi fier și acid folic.

Testarea pentru siclemie și talasemie

Așa cum am menționat mai sus, se face un test de sânge pentru a afla dacă este prezentă talasemia în genele tale. În funcție de spitalul la care ești programată, poți să faci și o analiză de sânge pentru a afla dacă ești purtător al genei pentru siclemie. Siclemia și talasemia afectează modul în care oxigenul este transportat în corpul nostru. Aceste afecțiuni nu se dobândesc sau se dezvoltă în timpul vieții, deoarece te naști cu ele. Acestea sunt afecțiuni pe care le putem moșteni de la părinții noștri. Dacă moștenești siclemia sau talasemia de la unul dintre părinți, te numești „purtător sănătos”. În timpul sarcinii este posibil să descoperi că ești purtătoare sănătoasă. Unele familii știu că au în componența genetică a familiei lor siclemie sau talasemie și se testează înainte de sarcină. Dacă moștenești siclemia sau talasemia de la ambii părinți, vei avea această afecțiune și vei avea nevoie de îngrijire specializată pe tot parcursul vieții. Dacă rezultatul testului arată că ești „purtătoare sănătoasă”, vei fi contactată de echipa de depistare în maternitate pentru a-ți explica rezultatul și pentru a propune testarea tatălui copilului tău. Mai jos sunt link-uri către informații suplimentare despre siclemie și talasemie: Information for fathers Screening tests for you and your baby sickle cell and thalassaemia Sickle cell carrier Thalassaemia carrier Alpha Zero Thalassaemia Haemoglobin C carrier Haemoglobin Lepore carrier Haemoglobin O Arab carrier Haemoglobin Delta Beta Thalassaemia carrier Haemoglobin D carrier Haemoglobin E carrier

Screening tests and ultrasound scans

Teste de depistare și ecografii

Utrasound screen image of baby În timpul sarcinii îți vor fi oferite mai multe teste de depistare, pentru a încerca să descoperi orice problemă de sănătate, care te-ar putea afecta pe tine sau pe copilul tău. Este decizia ta, dacă vrei sau nu, să faci oricare dintre aceste teste. Citește broșura „Teste de depistare pentru tine și copilul tău” din link-ul de la sfârșitul acestei pagini. Este important să parcurgi broșura înainte de prima întâlnire cu moașa ta, deoarece conține informații importante despre opțiunile tale de depistare. Broșura este disponibilă în diferite limbi.
Antenatal screening