După naștere, moașa va pregăti două benzi de identificare a bebelușului. Fiecare bandă va include numele de familie al mamei și numărul spitalului. Detaliile vor fi verificate împreună cu mama și/sau partenerul în raport cu banderola de identitate a mamei, înainte de a o pune la copil. La scurt timp după naștere, se va genera un număr NHS unic și un număr de spital pentru bebelușul tău. Numărul NHS va rămâne cu bebelușul tău pentru toată viața lui.
Dacă bebelușul tău este prea bolnav pentru a supraviețui
Uneori, bebelușii se nasc atât de devreme sau sunt atât de bolnavi încât le este foarte greu să supraviețuiască, în ciuda faptului că beneficiază de îngrijire intensivă. Perioada aceasta va fi foarte dificilă pentru tine și familia ta. Bebelușul tău va trebui să lupte din greu, încă de la naștere, pentru a te cunoaște și a petrece timp cu tine.Cât timp bebelușul tău este încă în viață, este posibil să dorești să creezi amintiri cu el, cum ar fi să îi faci amprente ale mâinilor și picioarelor, să faci fotografii și înregistrări video cu voi toți, să îl prezinți fraților și familiei pe care poate nu i-a cunoscut încă, să îi citești cărțile tale preferate și să organizezi o ceremonie pentru a-i sărbători viața. Echipa de neonatologie care te va ajuta să-ți îngrijești bebelușul, va putea să te sprijine cu toate aceste lucruri și cu orice alte solicitări pe care le-ai putea avea.
Îngrijirea bebelușului la sfârșitul vieții sale
În cazul în care echipa de neonatologie a vorbit cu tine despre decesul bebelușului este posibil ca aceasta să schimbe orientarea îngrijirii, trecând de la îngrijirea activă la concentrarea mai mult pe maximizarea confortului acestuia. Ceea ce implică efectuarea unor proceduri mai puțin dureroase asupra bebelușului tău sau administrarea unor medicamente pentru ca acesta să se simtă confortabil.Echipa va discuta cu tine, ori de câte ori este posibil, despre locul în care ți-ar plăcea să te afli cu copilul tău atunci când nu va mai fi supus unui tratament activ și va trece la o îngrijire axată pe confort. Acest lucru se întâmplă, de obicei, în spital, dar poate fi într-un ospiciu sau chiar la domiciliu. Personalul neonatal te va sprijini în luarea acestor decizii. Echipa neonatală poate, de asemenea, să te prezinte echipei de îngrijire paliativă, care este expertă în îngrijirea bebelușilor cu afecțiuni care limitează viața.De asemenea, echipa va discuta cu tine dacă dorești ca bebelușul tău să fie supus unei examinări post-mortem, pentru a afla mai multe despre cauzele care l-au îmbolnăvit atât de tare. De asemenea există cazuri în care medicul legist poate lua această decizie.
Ce se întâmplă după ce bebelușul a murit în secția de neonatologie
Personalul secției de neonatologie te va sprijini în momentul decesului pentru a fi în măsură să oferi îngrijire copilului tău. Aceștia vor elibera un certificat de deces și îți vor furniza toate informațiile de care ai nevoie pentru a înregistra decesul. La câteva săptămâni de la nefericitul eveniment vei beneficia de o intâlnire in care vei discuta despre perioada de doliu. De asemenea, o asistentă medicală care se ocupă de perioada de doliu va ține legătura cu tine.
Ce se întâmplă dacă bebelușul meu are nevoie de sprijin suplimentar?
Îngrijirea de tranziție este atunci când tu și copilul tău rămâneți împreună în spital, având sprijinul personalului din spital. Înseamnă că bebelușul tău se simte suficient de bine pentru a sta cu tine fie în secția postnatală, fie într-o cameră din apropierea unității neonatale. Vei fi în spital împreună cu bebelușul tău. Motivele frecvente pentru care un bebeluș necesită îngrijire de tranziție includ:
copii născuți prematur între 33 și 35 de săptămâni
bebeluși cu icter care necesită tratament
bebeluși care au nevoie de tratament cu antibiotice
bebelușii care au nevoie de sprijin suplimentar pentru a se hrăni.
Bebelușul tău va fi examinat periodic de către unul dintre medicii neonatologi sau asistentele medicale în timpul tratamentului de tranziție, iar planul de tratament va fi discutat cu tine.Unii bebeluși pot avea nevoie de mai multă îngrijire decât se poate oferi în secția postnatală sau în cadrul îngrijirii de tranziție și sunt internați în unitatea neonatală. Principalele motive pentru care un bebeluș este internat sunt: faptul că s-a născut prematur, are o greutate mică la naștere sau are o afecțiune medicală specifică care necesită tratament în spital. Atunci când bebelușul tău este internat, unul dintre membrii echipei de neonatologie te va putea pune la curent cu starea și progresele copilului tău. Vei putea să-ți vizitezi bebelușul în orice moment în unitatea neonatală.Îngrijirea neonatală este organizată în întreaga țară în rețele regionale de unități neonatale. Unitățile oferă diferite niveluri de îngrijire a bebelușilor, în funcție de cât de prematuri sau de bolnavi sunt aceștia.Dacă există suspiciunea că bebelușul tău va avea nevoie de un nivel de îngrijire mai ridicat decât cel pe care îl poate oferi spitalul în care te afli, este posibil să fii mutată la un alt spital, înainte de nașterea copilului. Acest lucru se numește „transfer in utero” (bebelușul este încă în uterul tău). Dacă mutarea are loc după nașterea bebelușului tău, deoarece acesta a sosit mai devreme decât se aștepta sau nu se simte bine, acest lucru se numește „transfer ex-utero”. Echipa de neonatologie se va asigura întotdeauna că tu și copilul tău nu sunteți separați mai mult decât este necesar.Există trei tipuri de unități neonatale, care oferă diferite niveluri de îngrijire, în funcție de nevoile copilului tău. Acestea sunt:Unitatea de îngrijire specială pentru bebeluși (UISB): îngrijirea oferită aici este, de obicei, pentru bebelușii născuți după 32 de săptămâni de sarcină sau pentru bebelușii care au nevoie doar de un nivel scăzut de asistență, cum ar fi oxigen sau perfuzii pentru o perioadă scurtă de timp.Unitatea neonatală locală (UNL): nivelul de îngrijire oferit aici este destinat bebelușilor care au nevoie de mai mult sprijin decât cei din UISB, deoarece se nasc între 28 și 32 de săptămâni de sarcină sau nu se simt bine și pot avea nevoie de o perioadă scurtă de îngrijire intensivă sau de îngrijire de mare dependență, inclusiv ajutor pentru respirație.Unitatea de terapie intensivă neonatală (UTIN): este destinată copiilor născuți mai devreme de 28 de săptămâni de sarcină sau celor care sunt foarte bolnavi din alte motive. Unitatea de terapie intensivă neonatală poate avea grijă de bebeluși indiferent de perioada de sarcină și este uneori numită unitate „terțiară”. Unele dintre aceste unități sunt specializate în chirurgie pentru bebeluși sau în alte tipuri de îngrijire de specialitate. Dacă bebelușul tău trebuie să fie internat într-o UTIN, în mod normal va trebui să fie conectat la un aparat de respirat (ventilator).Dacă bebelușul tău trebuie transferat la un alt spital după naștere, Serviciul de transport neonatal va veni să se ocupe de bebelușul tău și îl va transfera la noul spital. Dacă te simți suficient de bine pentru a fi externată, îți vei putea revedea bebelușul în noul spital. Dacă nu te simți suficient de bine, se vor lua măsuri adecvate pentru îngrijirea ta continuă.Când bebelușul tău se simte suficient de bine, va fi mutat înapoi la spitalul care este mai aproape de casa ta. Acest lucru îți permite ție și bebelușului tău să cunoașteți echipa care se va ocupa de el după ce va fi externat acasă.
Sprijinirea partenerei în timpul travaliului și în momentul nașterii poate fi pentru amândoi o experiență plină de de atașament și de satisfacții. Folosește din aplicație Planul personalizat de preferințe pentru naștere pentru a te ajuta să analizezi atât nevoile, cât și opțiunile pentru travaliu și naștere.Vei fi mai energică dacă te hidratezi și te hrănești bine în timpul travaliului, așa că vino pregătită cu gustări și băuturi neperisabile. De asemenea, este în regulă să faci o pauză, din când în când, mai ales dacă travaliul este lung. Discută despre acest lucru cu partenerul tău înainte de travaliu, astfel încât așteptările fiecăruia să poată fi îndeplinite.Dacă ai ajutat la împachetarea bagajului pentru spital vei ști unde să găsești o căciuliță și un scutec pentru nou-născutul tău, deoarece acestea sunt primele lucruri pe care ți le va cere moașa.În funcție de regulile spitalului, poate fi posibil să ai în timpul travaliului mai mult de un partener de naștere. Este indicat să verifici din timp acest lucru cu moașa ta.
Prima întâlnire cu bebelușul tău poate provoca noilor părinți multe emoții diferite. După luni de zile de pregătire pentru momentul nașterii, este posibil să simiți euforie și un val instantaneu de iubire, însă nu este cazul să te îngrijorezi dacă la început te simți amețită și deconectată sau dacă ești neliniștită in legătură cu starea bebelușului. Crearea unei legături emoționale cu bebelușul poate dura ceva timp. Este important să ții minte că nu există un mod corect sau greșit de a simți față de copilul și că, pentru unii părinți, poate dura ceva timp până când se vor obișnui cu faptul că travaliul s-a încheiat și că noul lor copil a sosit.
Ce se întâmplă dacă bebelușul meu se naște prematur?
E foarte probabil ca bebelușii născuți înainte de 34 de săptămâni să aibă nevoie de ajutor suplimentar pentru respirație, hrănire și menținerea căldurii și, prin urmare, vor fi transferați în unitatea neonatală pentru îngrijire. Aceste îngrijiri sunt asigurate de o echipă neonatală cu înaltă calificare. Este posibil ca bebelușul tău să trebuiască să stea într-un incubator, însă, odată ce este stabil, ar trebui să îl poți ține în brațe și să ai contact piele pe piele.Se recomandă o întârziere a tăierii cordonului ombilical de până la un minut după naștere, pentru majoritatea prematurilor, cu excepția cazului în care există o nevoie urgentă de a trece copilul în grija medicului pentru copii (pediatru).Există și alte motive pentru care nu este posibilă tăierea întârziată a cordonului. Acestea sunt:
ai gemeni monocorionici (gemeni identici care împart placenta)
un traumatism al cordonului, cum ar fi un cordon rupt
ai HIV cu o încărcătură virală mare
bebelușul nu respiră sau are un ritm cardiac foarte scăzut
trebuie să fii resuscitată.
Colostrul și laptele matern sunt foarte benefici pentru copiii născuți prematur. Cele mai multe spitale te vor încuraja să extragi colostrul din sânii tăi, fie manual, fie cu o pompă, astfel încât acesta să poată fi administrat bebelușului tău prematur în primele șase ore de la naștere. Dacă bebelușul tău este prea mic pentru a se hrăni singur, îți poți extrage laptele matern, iar acesta îi va fi administrat prin intermediul unui tub. Echipa neonatală te va sprijini în ceea ce privește extragerea laptelui.Odată ce bebelușul tău poate respira singur, se poate hrăni la sân sau cu biberonul și a luat în greutate, îl vei putea lua acasă. Acest lucru poate dura câteva săptămâni dacă bebelușul tău s-a născut extrem de prematur.Vei fi sprijinită de echipa de maternitate cât timp tu și copilul tău rămâneți în maternitate. Există, de asemenea, multe organizații care oferă sprijin părinților ce au copii născuți prematur.
Ce se întâmplă dacă intru în travaliu înainte de termen?
Dacă ai impresia că prezinți semne de travaliu prematur, trebuie să contactezi cea mai apropiată maternitate cât mai repede posibil. Vei fi consultată de o moașă sau de un medic care îți va pune întrebări despre starea ta generală de sănătate, despre simptomele pe care le ai, inclusiv dureri sau sângerări și despre ceea ce simți, dacă tu crezi că ți s-a rupt apa.Evaluarea ta va include:
verificarea temperaturii, a pulsului, a tensiunii arteriale și a urinei
examinarea abdomenului pentru orice contracții sau dureri
verificarea bătăilor inimii bebelușului, prin ascultare cu un dispozitiv portabil dacă bebelușul are mai puțin de 26 de săptămâni sau prin utilizarea unui monitor electronic
prelevarea unei probe de sânge pentru a verifica dacă există semne de infecție
efectuarea unei ecografii pentru a verifica starea de sănătate și poziția bebelușului tău
efectuarea unui examen cu speculum (vaginal) pentru a afla dacă colul uterin se deschide (se dilată) și dacă există lichid. Acest lucru poate fi inconfortabil, dar se face rapid
cu ajutorul efectuării unei mostre vaginale care poate prezice riscul de a intra în travaliu prematur.
Dacă nu există nici o suspiciune de travaliu prematur, dacă testele sunt negative și tu și copilul tău sunteți bine, atunci vei fi externată acasă.În cazul în care unele sau toate testele sugerează că există riscul de travaliu și naștere prematură, ți se va recomanda internarea în spital.Este posibil să primești următoarele:
o serie de două injecții cu corticosteroizi, de obicei la interval de 24-48 de ore, pentru a ajuta la dezvoltarea plămânilor bebelușului tău și pentru a reduce riscul de probleme respiratorii la nașterea copilului.
un tratament cu antibiotice în cazul în care ți s-a rupt apa sau dacă ești în travaliu activ, pentru a reduce riscul de infecție
un medicament (prin intermediul unui plasture sau a unor pastile) pentru a încerca să oprească sau să încetinească travaliul, în cazul în care nu s-a rupt apa, pentru a oferi suficient timp pentru administrarea celor 2 doze de corticosteroizi
Sulfatul de magneziu, un medicament administrat prin perfuzie. Acest medicament va fi luat în considerare dacă ai între 23+6 și 32 de săptămâni de sarcină și este posibil să naști în următoarele 24 de ore. Acest tratament oferă protecție creierului bebelușului (neuroprotecție), reducând astfel șansele de complicații pentru bebelușul tău, în special paralizia cerebrală. Cu toate acestea, dacă tu sau copilul tău aveți nevoie de naștere de urgență, nașterea nu va fi amânată pentru a putea fi administrat medicamentul.
Echipa de neonatologie (medicii care se ocupă de bebeluși) te va informa cu privire la planul de îngrijire a copilului tău, dacă s-a născut prematur. Poți beneficia de posibilitatea de a vizita unitatea neonatală împreună cu partenerul tău. Dacă este vorba de o naștere extrem de prematură, este posibil să fii transferată la un spital mai bine echipat pentru a avea grijă de bebelușul tău.Un travaliu prematur confirmat nu înseamnă că va trebui să naști copilul prin cezariană. Riscurile și beneficiile nașterii prin cezariană față de nașterea naturală vor fi discutate cu tine. Factorii care vor fi luați în considerare vor include vârsta gestațională a bebelușului, cât de bine se simte, poziția acestuia în uterși dacă ai avut o naștere anterioară sau o intervenție chirurgicală la nivelul uterului.
Un copil se poate naște prematur ca urmare a travaliului prematur sau pentru că se recomandă o naștere mai devreme, din cauza unor complicații care ar fi putut apărea în timpul sarcinii (care afectează mama sau copilul).În multe cazuri nu este clar motivul pentru care travaliul începe mai devreme, însă factorii cunoscuți pentru creșterea riscului de travaliu prematur includ următoarele:
ruptura prematură a membranelor (apele se rup prea devreme)
unele infecții, cum ar fi infecția tractului urinar sau corioamnionita, care afectează membranele și lichidul amniotic care protejează copilul.
sarcină multiplă (durata medie a unei sarcini gemelare este de 37 de săptămâni, iar durata medie a unei sarcini de tripleți este de 33 de săptămâni)
o naștere prematură anterioară
placenta este „joasă” (ceea ce înseamnă că acoperă parțial sau complet colul uterin), placenta se dezlipește (ceea ce înseamnă că placenta începe să se desprindă de peretele uterin)
afecțiuni medicale materne, inclusiv diabet sau alte afecțiuni inflamatorii (de exemplu, boala Crohn)
fumatul, consumul de alcool sau consumul de substanțe ilegale
indicele de masă corporală scăzut (o greutate considerată scăzută pentru înălțimea ta)
biopsii sau tratamente LLETZ pentru îndepărtarea celulelor cervicale anormale
tratament de subfertilitate
un col uterin slăbit (scurt) care s-ar putea deschide în timpul sarcinii
polihidramnios (exces de lichid amniotic)
colestază intrahepatică de sarcină (o afecțiune a sarcinii care afectează ficatul)
anomalii ale formei uterului
avort spontan tardiv anterior (după 14 săptămâni) sau sângerare vaginală după 14 săptămâni în această sarcină.
dacă ai avut anterior un copil prin cezariană la dilatarea completă a colului uterin.
Uneori, poți dezvolta o complicație în timpul sarcinii, iar medicul specialist îți poate recomanda o naștere prematură. Exemple de afecțiuni care pot necesita o naștere prematură includ:
preeclampsie moderată până la severă (o afecțiune a sarcinii care cauzează tensiune arterială crescută și care poate afecta, de asemenea, unele dintre organele tale interne)
diabet care nu e sub control
restricție de creștere intrauterină (când creșterea copilului tău încetinește sau se oprește)
dacă ți se rupe apa mai devreme și dezvolți o infecție
alte complicații medicale în sarcină.
Acest tratament poate fi oferit femeilor care sunt considerate a fi expuse riscului de a începe travaliul prematur, pentru a menține sarcina cât mai mult timp posibil în condiții de siguranță.
Se pot preveni travaliul și nașterea prematură?
Uneori, travaliul prematur poate fi prezis, în special dacă există antecedente de naștere prematură sau, dacă se constată că ai un col uterin scurt în timpul unei ecografii de rutină, sau dacă ești internată într-o clinică de nașteri premature din cauza unei intervenții chirurgicale anterioare la colul uterin.În cazul în care se constată că ai colul uterin scurt, ți se pot oferi medicamente speciale sau un cerclaj cervical pentru a reduce riscul de naștere prematură.
Moașa/medicul îți va explica de ce a fost recomandată inducerea nașterii pentru tine și pentru copilul tău, inclusiv riscurile și beneficiile pe care le presupune efectuarea acestei proceduri la momentul recomandat, în comparație cu așteptarea. Dacă decizi să nu faci inducerea sau să o amâni, este posibil să ți se ofere o monitorizare suplimentară pentru a observa starea de bine a ta și a copilului tău.
Cât timp poate dura inducerea?
Inducerea poate dura de la câteva ore până la câteva zile. Pregătește câteva lucruri care să îți distragă atenția, pentru că este posibil să aștepți mult timp până când medicamentele încep să-și facă efectul.
Ce se întâmplă dacă inducerea nu funcționează?
În cazul în care inducerea nu reușește, moașa și medicul tău vor discuta cu tine despre opțiunile tale. Aceste opțiuni pot include așteptarea, încercarea de a face altceva sau o cezariană.
Este dureroasă inducerea?
Examinarea vaginală poate fi incomodă, dar nu trebuie să fie dureroasă. Se consideră că travaliul indus (în special cu o perfuzie de oxitocină) poate fi mai dureros decât travaliul natural. Poți discuta cu moașa ta despre opțiunile tale pentru ameliorarea durerii în fiecare etapă a procesului de inducere a travaliului.Îndrumările la nivel național includ oferirea unei epidurale pentru ameliorarea durerii înainte de a începe, oxitocina (hormonul artificial), pentru a spori (crește) contracțiile.