Epilepsy: Frequently asked questions

Epilepsie: Întrebări frecvente

Cum se pune diagnosticul?

Probabil că ai fost diagnosticată cu epilepsie înainte de a rămâne însărcinată. Această afecțiune provoacă crize, iar acestea pot afecta întregul corp prin tremurat și mușcat de limbă sau pot afecta doar anumite părți ale corpului, cum ar fi pierderea cunoștinței și privirea în gol. De preferat este să primești consiliere inainte de concepție pentru a-ți îmbunătăți starea de sănătate înainte de sarcină.

Ce înseamnă aceasta?

Pentru mine

Sarcina poate scădea pragul de apariție a convulsiilor, așa că este important să fii monitorizată de un obstetrician specializat în afecțiuni medicale și de un neurolog. Vei primi recomandarea de a lua 5 mg de acid folic (de preferat, timp de trei luni înainte de sarcină) pentru a reduce riscul de afecțiuni precum  spina bifida pentru copil. Este posibil să fie nevoie să crești medicația în timpul sarcinii sau să iei medicamente suplimentare în momentul nașterii.

Pentru bebelușul meu

Medicamentul numit valproat de sodiu nu ar fi permis în timpul sarcinii, însă celelalte medicamente antiepileptice utilizate în mod obișnuit pot fi luate în siguranță în timpul sarcinii. Este foarte important ca epilepsia ta să fie tratată eficient, deoarece crizele frecvente în timpul sarcinii pot afecta creșterea copilului.

Ce recomandă echipa medicală?

Este posibil să fie nevoie de analize suplimentare de sânge pentru a verifica nivelul de medicament antiepileptic din sânge și pentru a fi siguri că nu e nevoie de mai mult. Ți se va recomanda să iei 5 mg de acid folic pentru a reduce șansele ca bebelușul tău să aibă o anomalie a coloanei vertebrale. Este posibil să beneficiezi de ecografii suplimentare pentru a verifica dezvoltarea copilului.

Care sunt semnele/simptomele de tip „semnal de alarmă”, care trebuie anunțate imediat?

Trebuie să anunți imediat echipa medicală dacă apar convulsii în timpul sarcinii, pentru ca aceasta să se asigure că primești tratamentul adecvat și pentru a programa teste de verificare a stării de sănătate a bebelușului.

Partenerul tău și familia apropiată ar trebui să fie instruiți cum să te plaseze într-o poziție de recuperare atunci când ai o criză.

Cu puțin timp înainte de naștere și în primele 24 de ore de la naștere riscul de a face convulsii este mai mare.

Recomandări posibile

Opțiuni de tratament

În mod normal, se recomandă să continui cu același medicament pe care îl iei de la începutul sarcinii (dar nu valproat de sodiu), dar este posibil să fie nevoie să mărești doza sau să adaugi alte medicamente pentru a controla epilepsia în timpul sarcinii. Acest lucru este deosebit de important în perioada în care naști, când somnul tău poate fi perturbat, ceea ce poate crește șansele de a avea crize.

Momentul nașterii

În mod normal, momentul nașterii nu este afectat de epilepsie. Este posibil ca echipa medicală să îți recomande o anestezie epidurală pentru ameliorarea durerii în timpul travaliului, astfel încât să te poți odihni și să reduci riscul de a fi extrem de obosită.

Care este impactul asupra opțiunilor mele de naștere?

Este posibil ca echipa ta să îți recomande să naști în spital într-o sală de nașteri în care medicii să fie ușor de găsit, cum ar fi secția de travaliu, în cazul în care ai o criză în timpul travaliului sau imediat după.  Daca o criză se recomandă să nu naști în apă.

Cum este afectată îngrijirea după naștere?

Este foarte important să urmezi sfaturile obișnuite pentru epilepsie, cum ar fi să faci dușuri în loc de băi. În plus, vei fi sfătuită să nu schimbi scutecul bebelușului pe o suprafață aflata la înălțime, ci să folosești un covoraș pentru schimbat scutecul direct pe podea. Există o mulțime de alte sfaturi utile în link-urile de mai jos.

Chronic hypertension (high blood pressure): Frequently asked questions

Hipertensiune arterială cronică (tensiune arterială crescută): Întrebări frecvente

Cum se pune diagnosticul?

Este posibil să fi fost informată că ai tensiune arterială crescută înainte de a rămâne însărcinată și este posibil să iei deja pastile pentru tratarea tensiunii arteriale. Uneori hipertensiunea cronică este diagnosticată în timpul sarcinii deoarece este prima dată când tensiunea arterială este verificată în mod regulat și, în acest caz, diagnosticul se va pune pentru că tensiunea arterială a fost ridicată în două ocazii înainte de 20 de săptămâni de sarcină.

Ce înseamnă aceasta?

Pentru mine:

  • Sarcina poate pune presiune asupra inimii și a vaselor de sânge, astfel încât tensiunea arterială poate crește și poate necesita tratament.
  • Tensiunea arterială crescută mărește șansele de a avea preeclampsie (o afecțiune a sarcinii care poate provoca afecțiuni renale, hepatice și alte probleme).
  • Vei avea programări regulate pentru verificarea tensiunii arteriale și a urinei.
  • Se va recomanda să naști în spital în secția de travaliu.
  • Vei avea nevoie de o monitorizare pe termen lung a tensiunii arteriale crescute, la medicul de familie, pentru a reduce riscurile de boli de inimă după nașterea copilului tău.

Pentru bebelușul meu:

  • Există mari șanse ca bebelușul  să nu crească bine în uter.
  • Există un risc mai mare ca bebelușul să se nască prematur (înainte de 37 de săptămâni de sarcină).

Ce recomandă echipa medicală?

  • Îngrijire sub supravegherea unui obstetrician alături de echipa de moașe.
  • Controale regulate ale tensiunii arteriale și analize de urină, la 2-4 săptămâni și mai des spre sfârșitul sarcinii (acestea pot fi cu moașa, obstetricianul sau medicul de familie).
  • Pastile pentru tensiune arterială dacă tensiunea arterială este ridicată
  • Tablete de aspirină (75 sau 150 mg) pentru a reduce riscul de apariție a preeclampsiei.
  • Monitorizarea tensiunii arteriale la domiciliu.
  • Inducerea travaliului între 38 și 40 de săptămâni de sarcină. Această decizie va fi luată de comun acord cu tine, pe baza valorilor tensiunii arteriale și a stării de sănătate a copilului, pentru a reduce riscul de naștere a unui făt mort. Vei fi sprijinită pentru a lua decizia care este potrivită pentru tine

Ce teste vor fi/pot fi luate în considerare? Cât de des sunt necesare?

  • În momentul în care ești diagnosticată pentru prima dată, în timpul sarcinii, se verifică funcția renală (analiza sângelui) și este posibil să fie necesară efectuarea unei electrocardiograme pentru a verifica dacă organismul tău a fost afectat de hipertensiunea arterială.
  • Vei beneficia de ecografii suplimentare ale bebelușului pentru a verifica dacă acesta crește bine în uter și dacă placenta funcționează bine.
  • Dacă bănuim că dezvolți preeclampsie îți vom recomanda analize ale ficatului, rinichilor și sângelui și este posibil să îți verificăm nivelul factorului de creștere placentară (care este un indicator al modului în care funcționează placenta).

La ce simptome și semne ar trebui să fiu atentă?

  • Durerile de cap pot apărea dacă tensiunea arterială este prea mare sau dacă dezvolți preeclampsie.
  • Alte simptome ale preeclampsiei includ: umflarea mâinilor și a feței, vedere încețoșată, dureri de burtă, vărsături, bebelușul nu se mișcă prea bine.

Care sunt semnele/simptomele de tip „semnal de alarmă” care trebuie anunțate imediat?

  • Dacă bebelușul nu se mișcă normal, atunci trebuie să te prezinți imediat la spital.
  • Dacă prezinți oricare dintre simptomele de preeclampsie enumerate mai sus, trebuie să contactezi imediat maternitatea ta.

Recomandări posibile

Opțiuni de tratament

Tratamentul cu pastile pentru tensiunea arterială va fi recomandat dacă tensiunea arterială este mai mare sau egală cu 140/90 mmHg. Pastilele cel mai frecvent utilizate sunt:
  • Labetalol
  • Nifedipin
  • Metildopa

Momentul nașterii

  • Acest lucru va depinde de cât de bine te simți tu și copilul tău în timpul sarcinii și dacă vei dezvolta preeclampsie.
  • Dacă bebelușul a crescut bine și tensiunea arterială este bine controlată, atunci este posibil să se recomande o inducere a travaliului între 38 și 40 de săptămâni de sarcină.

Care este impactul asupra opțiunilor mele de naștere?

Monitorizarea continuă a bătăilor inimii bebelușului în timpul travaliului va fi recomandată indiferent dacă travaliul începe natural sau este indus. Acest lucru se întâmplă deoarece placenta poate funcționa mai puțin bine și nu ne dorim să nu observăm modificări ale ritmului cardiac, care ar putea indica faptul că bebelușul nu face față bine travaliului. Monitorizarea are loc în spital în secția de travaliu.

Cum poate fi afectată îngrijirea după naștere?

  • Va trebui să ți se verifice tensiunea arterială în mod regulat și să rămâi în spital timp de cel puțin 24 de ore după ce ai născut.
  • Tratamentul tău pentru tensiune arterială va fi schimbat cu cel potrivit pentru alăptare.
  • Va trebui să te prezinți la medicul de familie pentru monitorizarea continuă a tensiunii arteriale și pentru monitorizarea tratamentului.

Care este impactul pentru sarcinile viitoare? Cum pot reduce riscul ca aceasta afecțiune să reapară?

  • Tensiunea arterială ridicată poate fi redusă prin dietă și exerciții fizice, dacă ești supraponderală sau inactivă
  • Asigură-te că tensiunea arterială este monitorizată și verificată bine (mai puțin de 140/90 mmHg), ceea ce va reduce riscul de vătămare pentru tine și/sau pentru copilul tău în sarcinile viitoare.

Ce impact va avea asupra sănătății mele viitoare/pe termen lung și cum pot influența acest aspect?

  • Hipertensiunea cronică pe termen lung crește riscul de boli de inimă inclusiv atacurile de cord și accidentele vasculare cerebrale.
  • Riscul de boli de inimă poate fi redus printr-o alimentație sănătoasă, în special prin reducerea consumului de sare și prin exerciții fizice regulate.
  • Riscul de boli de inimă poate fi redus, de asemenea, prin administrarea unui tratament pentru menținerea tensiunii arteriale, iar medicul de familie îți va spune cât de mică ar trebui să fie tensiunea ta arterială în timpul tratamentului.

Unde pot afla mai multe informații despre această afecțiune?

Information on chronic hypertension NHS High blood pressure Action on pre-eclampsia: High blood pressure High blood pressure and planning a pregnancy

Pre-existing conditions and pregnancy

Afecțiuni preexistente și sarcina

Healthcare professional in discussion with pregnant woman Este important să informezi medicul de familie, obstetricianul și/sau moașa despre orice afecțiuni fizice sau mentale preexistente. Acest lucru include, de asemenea, orice intervenție chirurgicală anterioară (inclusiv procedurile cosmetice) sau orice afecțiuni din copilărie, probleme de sănătate din care te-ai recuperat în prezent. Aceste informații ajută echipa medicală să evalueze dacă mai este nevoie de ceva suplimentar pentru a-ți menține sănătatea ta și a copilului tău în timpul sarcinii. Dacă beneficiezi de îngrijire de specialitate pentru o anumită afecțiune, este important să vorbești cu moașa/medicul despre orice impact pe care afecțiunea ta l-ar putea avea asupra sarcinii. Solicită un rezumat, iar acesta să fie consemnat în dosarul tău prenatal. Dosarul nu se transferă neapărat automat de la o maternitate la alta sau de la un departament la altul, așadar să nu presupui că moașa sau medicul tău știu ce ți s-a spus sau recomandat anterior. Dacă dorești mai multe informații, folosește link-urile de mai jos pentru a verifica siguranța medicamentelor pe care le iei în timpul sarcinii. Afecțiunile despre care trebuie să știm din timp (înainte de 12 săptămâni) sunt următoarele:

Hipertensiune arterială cronică și alte afecțiuni medicale care pot crește riscul de a dezvolta probleme de tensiune arterială în timpul sarcinii

Femeile cu hipertensiune cronică și anumite afecțiuni medicale prezintă un risc ridicat de a dezvolta preeclampsie și li se va prescrie o doză mică de aspirină începând cu a 12-a săptămână. Sunt incluși oricare dintre următorii factori de risc ridicat:
  • Hipertensiune arterială cronică (tensiune arterială crescută).
  • Preeclampsie în timpul unei sarcini anterioare.
  • Boală renală cronică, diabet sau o boală inflamatorie, de exemplu, lupus eritematos sistemic (LES).
Sau mai mult de unul dintre următorii factori de risc moderat:
  • Prima sarcină.
  • Vârsta mamei peste 40 de ani.
  • Ultima sarcină a avut loc cu mai mult de 10 ani în urmă.
  • Indice de masă corporală (IMC) de 35 sau mai mare.
  • Antecedente familiale de preeclampsie.
  • În această sarcină se așteaptă mai mult de un copil.

Afecțiuni tiroidiene

Hipotiroidism (tiroidă puțin activă)

De îndată ce rămâi însărcinată, se recomandă de obicei, ca doza de levotiroxină să fie crescută cu 25-50 mcg pe zi. În acest caz, trebuie să-ți contactezi și medicul pentru a aranja analize de sânge.

Hipertiroidism (tiroidă hiperactivă)

Trebuie să discuți cu medicul endocrinolog despre planurile tale de sarcină pentru a evalua starea bolii tale și siguranța medicamentelor pe care le iei.

Epilepsie

Sarcina ar putea afecta convulsiile sau efectul medicamentelor tale. Dacă rămâi însărcinată fără să fi avut ocazia să discuți despre medicația ta (medicamentele tale), se recomandă să te prezinți la medicul generalist sau la specialistul tău cât mai curând posibil. Înainte de această reexaminare, continuă să îți iei medicamentele antiepileptice, în mod normal. Este posibil ca anumite medicamente să trebuiască să fie oprite și schimbate cu altele, înainte de a rămâne însărcinată, sau cât mai curând posibil dacă ești deja însărcinată, din cauza riscurilor pe care le prezintă pentru bebelușul tău. Alte medicamente trebuie să fie suplimentate. Medicul tău îți va prescrie o doză mai mare de suplimente de acid folic (5 mg pe zi).

Preocupări legate de sănătatea mintală și de bunăstare

Este de înțeles să te îngrijorezi cu privire la efectele unor medicamente utilizate pentru tratarea afecțiunilor și problemelor de sănătate mintală, dar este important să nu încetezi să îți iei medicamentele, fără să vorbești cu medicul generalist sau cu specialistul tău. Acest lucru poate duce la simptome de sevraj, mai ales dacă se întrerupe brusc, ar putea provoca o reapariție a simptomelor tale sau ar putea agrava starea ta.

Diabet

Femeile cu diabet zaharat de tip 1 și 2 ar trebui să asigure un control riguros al diabetului înainte și pe tot parcursul sarcinii, pentru a reduce riscul de avort spontan, malformații congenitale, nașterea unui copil mort și decesul neonatal. Sarcina solicită de obicei o cantitate de insulină mai mare decât în mod normal și, prin urmare, este importantă monitorizarea și controlul atent al diabetului.

Boala Crohn, colita ulcerativă și alte forme de boli inflamatorii intestinale (BII)

Este important să menții sub control boala Crohn sau colita în timpul sarcinii și nu trebuie să întrerupi administrarea niciunui medicament, decât dacă, echipa BII te-a sfătuit să faci acest lucru. Riscul generat de majoritatea medicamentelor este mai mic decât riscul unei crize.

Sarcina cu o afecțiune cardiacă

Femeile cu afecțiuni cardiace cunoscute au nevoie de o trimitere la serviciile de maternitate specializate cât mai curând posibil la începutul sarcinii și, în mod ideal, ar fi trebuit să beneficieze de consiliere înainte de sarcină înainte de a încerca să rămână însărcinată. Acest lucru se datorează faptului că unele afecțiuni cardiace pot crește riscul de complicații în timpul sarcinii, iar unele medicamente ar putea fi oprite sau ajustate. Te rugăm să nu întrerupi sau să schimbi niciun medicament fără sfatul medicului. Dacă dorești mai multe informații, te rugăm să folosești link-ul de mai jos pentru a verifica siguranța medicamentelor tale în timpul sarcinii.

Lupus eritematos sistemic (LES)

LES este cel mai frecvent tip de lupus, o boală cronică autoimună. Simptomele și amploarea bolii determină modul în care este gestionată îngrijirea înainte și pe parcursul sarcinii.

Disability and pregnancy

Dizabilitatea și sarcina

Pregnant woman in wheelchair shopping in baby store Adesea, părinții și viitorii părinți cu nevoi suplimentare/deficiențe sunt bine adaptați la activitățile lor casnice și de la locul de muncă, în relațiile lor și în interacțiunile cu mediul înconjurător. Adaptarea la sarcină, la naștere și la rolul de părinte poate necesita modificări suplimentare. Se estimează că aproape 10 % dintre părinți au o afecțiune pe termen lung care poate avea ca rezultat un handicap sau readaptarea la viața de zi cu zi. Serviciile de maternitate și alte servicii pot lucra în parteneriat cu părinții pentru a facilita luarea de decizii personalizate, accesul egal și realizarea de pregătiri pentru sarcină/naștere și creșterea copilului.

Sfaturi pentru a obține sprijinul de care ai nevoie:

  • Menționează nevoile tale suplimentare atunci când completezi formularul de înregistrare a sarcinii și discută din nou despre aceste nevoi atunci când te întâlnești cu moașa ta pentru prima dată.
  • Solicită să fie desemnată o moașă sau o persoană care să facă parte dintr-o echipă care asigură continuitatea îngrijirii. Cunoașterea moașei tale facilitează lucrul în echipă și planificarea personalizată în funcție de nevoile tale.
  • Deoarece te cunoști cel mai bine, vorbește cu moașa ta despre ceea ce te-ar ajuta în timpul sarcinii, în momentul nașterii și pe perioada creșterii copilului. Completează împreună cu moașa ta planul personalizat de îngrijire și sprijin pentru sănătate și bunăstare în timpul sarcinii, subliniind necesitatea unor ajustări și a unui confort îmbunătățit.
  • Poți sa faci o solicitare pentru evaluarea nevoilor de sănătate, pentru o evaluare a locuinței tale, a nevoilor de îngrijire sau a îndemnizațiilor.
  • Contactează echipa locală pentru deficiențe senzoriale, pentru sfaturi și echipamente adaptate nevoilor. De exemplu dacă ai probleme de auz poti solicita un covoraș cu vibrații pentru a te alerta atunci când plânge bebelușul.
  • Solicită o consultație la un terapeut ocupațional pentru a primi mai multe sfaturi de specialitate privind adaptarea la domiciliu și la viața de părinte. Contactează serviciile sociale locale de terapie ocupațională (pentru echipamente de adaptare și dotări la domiciliu) sau echipele de terapie comunitară. De exemplu, neuroreabilitarea pentru afecțiuni specifice, cum ar fi scleroza multiplă, accidentul vascular cerebral sau tulburările neurologice funcționale, sau prin intermediul echipei comunitare pentru dificultăți de învățare. Medicul de familie te poate ajuta să faci aceste demersuri.
  • Poți solicita intervale de timp mai lungi pentru programări, transport și accesibilitate la locul de întâlnire pentru a satisface nevoile tale sau ale susținătorului tău.
  • Analizează dacă ai nevoie de cineva care să te însoțească la programări, de exemplu un interpret britanic în limbajul semnelor (IBLS), un avocat sau o rudă care să te susțină. Stabileste cine ar trebui să te însoțească în timpul internării în spital – câine de asistență/ susținător/serviciu de interpretare.
  • Discută despre modalitatea ta preferată de comunicare, de exemplu, volume mici de informații, informații trimise prin e-mail pentru a sprijini sfaturile verbale, pentru a sprijini memoria, caractere mari, ajutoare tehnice, de exemplu, aplicații de semnare, mesaje audio.
  • Cere informații despre accesul la cursuri prenatale. Interpretul IBLS te poate însoți dacă ai probleme de auz; informațiile pot fi adaptate și pentru părinții cu deficiențe de vedere. Moașa poate aloca timp pentru o ședință personală pentru a se adapta la nevoile tale.

Mediu:

  • Ar putea fi util să soliciți un tur al secțiilor de naștere și îngrijire postnatală pentru a te familiariza și pentru a identifica dacă sunt necesare ajustări.
  • Dacă este necesar discută cu moașa ta despre accesul la bazinul pentru naștere, la băi, la dușuri, la reglarea înălțimii patului și accesul la o cameră single după nașterea bebelușului, pentru a facilita șederea ta.
  • Vorbește cu moașa ta despre sensibilitatea la lumină, sunet sau temperatură sau orice alte preferințe care fac adaptarea la mediu mai ușor de gestionat.
  • În cazul în care sunt necesare modificări discută despre pozițiile din timpul nașterii.

Despre ingrijirea bebelusului:

  • Discută cu moașa despre mediul în care locuiești – gândește-te la interiorul și exteriorul casei.
  • Zona de dormit a bebelușului – un pătuț atașat la pat ar facilita accesul la copil peste noapte?
  • Pregătește echipamentul de noapte și de zi – pentru dormit în siguranță în dormitor și în camera de zi, de exemplu, pătuțul.
  • Stații de schimbare a bebelușilor (salteaua de înf ă sat și echipamentul necesar) în zona de zi/noapte – pentru a contribui la conservarea energiei.
  • Purtarea bebelușului în brațe – un port-bebe poate fi de ajutor pentru a permite să îți eliberezi mâinile sau un cărucior ușor de acasă, pentru a muta bebelușul dintr-o cameră în alta.
  • Transportul copilului – vei folosi transportul public, mașina sau vei merge pe jos? Ține cont de nevoile tale atunci când alegi un cărucior. Greutatea, amplasarea frânelor, ușurința de acces, asamblarea și depozitarea sunt lucruri de care trebuie să ții cont atunci când alegi căruciorul.
  • Hrănirea sugarului – discută cu moașa ta. Ia în considerare o pernă de susținere pentru hrănirea bebelușului pentru a menține poziția acestuia în momentul hrănirii. Să ai în vedere poziția ta de sprijin și propriul confort. Unde vei hrăni? Modificarea poziției de hrănire, de exemplu, pentru hrănirea cu o singură mână, sau echipament pentru a susține biberonul. Cere sfatul moașei tale cu privire la colectarea laptelui matern în ultima parte a sarcinii, în cazul în care crezi că acest lucru ar putea fi util pentru a suplimenta nevoile copilului în primele zile.
  • În cazul în care oboseala reprezintă un motiv de îngrijorare, moașa te poate ajuta cu sfaturi, cum ar fi să dormi atunci când doarme copilul, sfaturi privind conservarea energiei, sfaturi legate de planificarea, ritmul și stabilirea priorităților pentru ceea ce trebuie “să faci, să amâni, să delegi sau să abandonezi” pentru a-ți permite să te îngrijești singură și să răspunzi nevoilor copilului tău.
  • Vorbește cu susținătorii/familia ta pentru a afla cum te pot ajuta. Planifică din timpul sarcinii, astfel încât să fii pregătită pentru momentul sosirii copilului. În cazul în care există un sprijin limitat, discută cu moașa pentru a explora alte servicii care ar putea fi disponibile pentru tine.

Travel vaccinations

Vaccinări pentru călătorie

Close up of passport with travel vaccination certificate and airline boarding pass Dacă călătorești în țări care necesită vaccinări specifice, te rugăm să vorbești cu asistenta medicală. Unele vaccinuri care utilizează bacterii sau virusuri vii nu sunt recomandate în timpul sarcinii, din cauza îngrijorărilor legate de faptul că ar putea dăuna copilului în uter. Vaccinurile inactivate sunt sigure în timpul sarcinii.

Flying

Zborul cu avionul

Close up of pregnant woman sitting in airline seat with her seat belt fastened underneath her bump Zborul nu este dăunător pentru tine sau pentru bebelușul tău, dar este important să discuți despre sarcină cu moașa sau cu medicul tău înainte de a călători cu avionul. Probabilitatea de a intra în travaliu este mai mare după 37 de săptămâni, iar unele companii aeriene nu te vor lăsa să zbori spre finalul sarcinii. Verifică acest lucru direct la compania aeriană. După săptămâna 28 de sarcină, compania aeriană poate solicita o scrisoare din partea medicului generalist care să confirme data nașterii și faptul că nu există niciun risc de complicații. Călătoriile pe distanțe lungi implică un mic risc de formare de cheaguri de sânge (cunoscut sub numele de tromboză venoasă profundă sau TVP). Discută cu medicul tău despre orice călătorie pe distanțe lungi, deoarece este posibil să ai nevoie de medicație preventivă pentru TVP, în special dacă ai alți factori de risc. Când te afli în aer, bea multă apă și mișcă-te în mod regulat prin cabină. Poți cumpăra o pereche de ciorapi de compresie de la o farmacie, care vor contribui la reducerea riscului de TVP.

Car journeys

Călătoriile cu mașina

Diagram showing pregnant woman with seat belt correctly positioned with the cross strap between her breasts and the lap strap under her bump. Incorrect positions also shown. În timpul călătoriilor lungi cu mașina, este important să te oprești în mod regulat pentru o pauză și pentru a-ți întinde picioarele. Poartă centura de siguranță având cureaua transversală între sâni și cealaltă curea sub pelvis, sub burtă, nu peste burtă. Accidentele rutiere sunt printre cele mai frecvente cauze de rănire la femeile însărcinate. Evită să faci călătorii lungi de una singură și împarte șofatul cu alte persoane atunci când este posibil.

Cycling

Mersul pe bicicletă

Pregnant woman on bicycle Mersul pe bicicletă în timpul sarcinii trebuie abordat cu prudență, din cauza riscului de cădere, care te poate afecta pe tine sau pe copilul tău. În timpul sarcinii, articulațiile tale sunt mai puțin stabile, centrul de greutate este modificat și reacțiile tale sunt mai lente. Ar fi mai bine să eviți mersul pe bicicletă dacă nu ești obișnuită să mergi cu bicicleta în mod regulat.