Tromboza venoasă profundă în perioada sarcinii
Sarcina crește riscul de a dezvolta tromboză venoasă profundă (TVP), riscul cel mai mare fiind după ce ai născut. Cu toate acestea, TVP poate apărea în orice moment în timpul sarcinii, inclusiv în primele trei luni de sarcină.
Semne/simptome
- Durere/sensibilitate la nivelul piciorului în spatele genunchiului sau la nivelul gambei.
- Senzație de căldură în zona afectată sau o înroșire a pielii.
- Umflarea zonei afectate.
- O embolie pulmonară poate provoca dificultăți de respirație și dureri în piept, care apar brusc și se agravează atunci când respiri adânc, tușești sau când miști pieptul.
Dacă prezinți oricare dintre aceste simptome, ar trebui să vorbești imediat cu un specialist în domeniul sănătății sau să te prezinți la serviciul local de urgențe.
Tratament
Aceste afecțiuni sunt grave și necesită tratament de urgență în spital, cu medicamente care împiedică cheagul să se mărească, să se desprindă și să se deplaseze în altă parte a corpului.
Prevenție
- Mentine-ți mobilitatea și efectuează rotiri regulate ale gleznelor.
- Poartă ciorapi de compresie dacă moașa sau medicul tău ți-au recomandat acest lucru.
- Ia în considerare posibilitatea de a face plimbări scurte atunci când te simți în stare.
- Să fii mereu bine hidratată.
- Evită să stai jos sau să te întinzi pentru perioade lungi de timp, de exemplu, în mașină sau în tren.
Personalul utilizează un sistem de evaluare a riscului de tromboembolism venos, la programarea ta, pentru a determina riscul pe care îl ai în timpul sarcinii. Citește link-urile aferente, pentru a afla ce afecțiuni pot crește riscul de TVP în timpul sarcinii.
Placenta accreta
Placenta se poate implanta uneori în mod anormal în peretele uterului. Aceasta este o afecțiune rară cunoscută sub numele de placenta accreta. Riscul de a avea placenta accreta este mai mare dacă există o cicatrice anterioară pe uter, cum ar fi în urma unei cezariene anterioare, deoarece placenta poate invada cicatricea anterioară. Aceasta este o afecțiune foarte gravă, care poate fi dificil de gestionat și uneori este necesară o histerectomie (operație de îndepărtare a uterului) în momentul nașterii.
Placenta praevia: Întrebări frecvente
Cum se pune diagnosticul?
Poziția placentei este verificată la ecografia pentru identificarea anomaliior care se face la mijlocul sarcinii.
Dacă placenta acoperă cervixul, se numește placentă praevia; dacă nu acoperă cervixul, dar se află la mai puțin de 20 mm de cervix se numește placentă joasă.
Localizarea placentei va fi verificată din nou mai aproape de sfârșitul sarcinii, de obicei în jurul a 36 de săptămâni. 9 din 10 femei nu vor avea o placentă joasă sau o placentă praevia la ecografia de control.
Ce înseamnă?
Pentru mine
Faptul de a avea o placentă joasă sau placenta praevia crește șansele de a avea sângerări în timpul sarcinii.
O naștere prin cezariană planificată va fi recomandată spre sfârșitul sarcinii, tuturor femeilor cu placenta joasă sau placenta praevia.
Pentru bebelușul meu
Dacă există o sângerare vaginală extrem de abundentă în timpul sarcinii din cauza unei placente joase sau a placentei praevia, acest lucru poate afecta starea de bine a copilului tău.
Dacă o femeie are sângerări vaginale extrem de abundente în timpul sarcinii este posibil ca acel copil să se nască prematur.
Dacă ai sângerări vaginale, contracții sau dureri, trebuie să te prezinți la spital fără întârziere.
Care sunt simptomele/îngrijorările de tip „semnal de alarmă” ce trebuie anunțate imediat?
Dacă ai sângerări vaginale, contracții sau dureri, trebuie să te prezinți de urgență la spital.
Care este impactul asupra opțiunilor mele de naștere?
O naștere prin cezariană planificată va fi recomandată, spre sfârșitul sarcinii, tuturor femeilor cu placenta joasă sau placenta praevia.
Sângerările abundente sunt posibile în timpul nașterii prin cezariană, iar acest lucru poate necesita o transfuzie de sânge și medicamente pentru a limita pierderea de sânge. Rareori, dacă nu există nici o altă modalitate de a controla sângerarea, poate fi necesară îndepărtarea uterului (histerectomie) în momentul nașterii prin cezariană pentru o placentă joasă sau placenta praevia.
Care este impactul pentru sarcinile viitoare? Cum pot reduce riscul ca această afecțiune să reapară?
O placentă joasă sau placenta praevia poate fi cauzată de o naștere anterioară prin cezariană, de utilizarea tehnicilor de reproducere asistată și de fumat.
Placenta praevia (placenta joasa)
Aceasta poate fi detectată la o ecografie la mijlocul sarcinii ca o placentă joasă. Aceasta se întâmplă atunci când placenta acoperă total sau parțial intrarea în uter.
Dacă se constată că ai placenta joasă, vei fi supusă unei noi ecografii între 32-36 de săptămâni. Majoritatea placentei joase se va muta în partea superioară a uterului până la 36 de săptămâni, însă 10% dintre placentele joase rămân joase. Acest lucru poate provoca sângerări bruște și severe în timpul sarcinii. O naștere prin cezariană poate fi recomandată în cazurile de placenta praevia severă, iar probabilitatea de a avea nevoie de o transfuzie de sânge poate fi mai mare.
Disecția spontană a arterei coronare (DSAC) în timpul sarcinii
DSAC este o afecțiune cardiacă rară, dar gravă, care provoacă o ruptură sau o vânătaie într-o arteră coronară (a inimii), ceea ce duce la un blocaj care împiedică circulația normală a sângelui. Aceasta poate provoca atac de cord, insuficiență cardiacă sau stop cardiac și poate fi fatală.
DSAC poate să apară în timpul sarcinii și în săptămânile și lunile de după naștere. Simptomele pot include:
- durere în zona pieptului
- durere sau amorțeală a brațului
- dureri la nivelul maxilarului, spatelui sau umerilor
- greață
- transpirație
- dificultăți de respirație
Unele persoane se confruntă cu dureri în piept sau în gât asemănătoare indigestiei, care nu răspund la remediile pentru indigestie.
Dacă te confrunți cu unele/toate aceste simptome, sună la 111 sau 999 și spune că ești îngrijorată din cauza inimii.
Colestaza intrahepatică a sarcinii (CIS): Întrebări frecvente
Cum se pune diagnosticul?
Dacă prezinți mâncărimi fără erupții cutanate în timpul sarcinii, atunci vei face analize de sânge, inclusiv o analiză a funcției hepatice și a nivelului de acizi biliari. Acizii biliari crescuți vor confirma diagnosticul de colestază intrahepatică a sarcinii (CIS).
Ce presupune această afecțiune?
Pentru mine
Este posibil să simți mâncărimi severe, care încep adesea pe mâini și picioare, dar care pot afecta orice parte a corpului. Medicul poate să-ți ofere medicamente pentru a calma senzația de mâncărime, dar aceasta nu va dispărea până când nu vei naște.
Pentru bebelușul meu
Dacă nivelul de acizi biliari este foarte ridicat (mai mare de 100), atunci există un risc crescut ca bebelușul să moară în timp ce se află în uter, așa că este foarte important ca nivelul de acizi biliari să fie monitorizat în fiecare săptămână odată ce diagnosticul a fost pus sau atâta timp cât ai mâncărimi.
Ce recomandă echipa medicală?
Echipa medicală va recomanda analize de sânge cel puțin o dată pe săptămână, cât timp prezinți simptome de mâncărime și după ce se pune diagnosticul de CIS.
Ce teste vor fi/pot fi luate în considerare? Cât de des sunt necesare?
Analizele de sânge pentru funcția hepatică și concentrația de acizi biliari din sânge vor fi verificate în mod regulat.
La ce semne și simptome ar trebui să fiu atentă?
Mâncărimi fără erupție cutanată în timpul sarcinii, în special dacă apar pe palme sau pe tălpi.
Care sunt semnele/simptomele de tip „semnal de alarmă”, care trebuie comunicate imediat?
Dacă bebelușul tău nu se mișcă normal trebuie să te prezinți imediat la spital.
Recomandări posibile
Opțiuni de tratament
Dacă nivelul acizilor biliari este mai mare de 40 mmol/L, medicul îți poate recomanda un tratament cu acid ursodeoxicolic sau, în cazuri severe, cu alte medicamente, cum ar fi rifampicina. Mâncărimile pot fi tratate cu tablete antihistaminice și creme de piele cu mentol. Dacă îți sunt recomandate aceste medicamente, medicul îți va prescrie o rețetă.
Momentul nașterii
Momentul nasterii va depinde de nivelul acizilor biliari, în mod normal va fi după 38 de săptămâni, dacă acizii biliari sunt mai mici de 100 mmol/L, și în jurul a 36 de săptămâni dacă acizii biliari sunt de 100 mmol/L sau mai mari.
Cum sunt afectate opțiunile mele de naștere?
Deoarece colectează de sarcină poate afecta funcția cardiacă a bebelușului, este necesară monitorizarea continuă a bătăilor inimii bebelușului în timpul travaliului. Monitorizarea va fi recomandată indiferent dacă travaliul începe în mod natural sau dacă ți se induce travaliul.
Cum este afectată îngrijirea după naștere?
Dacă ai avut in trecut afecțiuni hepatice, va trebui să consulți medicul de familie pentru a retesta valorile funcției hepatice astfel încât să te asiguri că acestea au revenit la normal.
După naștere copilul tau va fi examinat de un medic pentru a se asigura că totul este în regulă.
Cum vor fi afectate sarcinile viitoare? Cum pot reduce riscul ca această afecțiune să reapară?
Există aproximativ 50% șanse de a avea colestază într-o sarcină ulterioară, așa că vei fi îndrumată să fii atentă la simptomele de mâncărime. Medicul poate solicita efectuarea unor analize de sânge suplimentare, ca parte a monitorizării sarcinii.
Ce impact va avea asupra sănătății mele viitoare/pe termen lung și cum pot influența acest aspect?
Colestaza de sarcină nu cauzează probleme de sănătate pe termen lung, dar se recomandă prudență înainte de a lua pilula contraceptivă orală combinată.
Există o legătură genetică puternică, așa că este bine să îți avertizezi surorile și fiicele, deoarece și ele ar putea fi expuse riscului de a avea această afecțiune în timpul sarcinii.
Colestaza intrahepatică a sarcinii (colestază de sarcină)
Aceasta este o afecțiune hepatică care poate apărea în timpul sarcinii, de obicei după 30 de săptămâni de sarcină, dar care uneori se poate dezvolta încă de la 8 săptămâni, afectând până la una din 140 de femei însărcinate.
Simptomele pot include:
- mâncărime, de obicei pe mâini și picioare, dar care poate fi oriunde pe corp
- urină închisă la culoare, scaune deschise la culoare
- îngălbenirea pielii și a albului ochilor.
Preeclampsia în timpul sarcinii: Întrebări frecvente
Cum se pune diagnosticul?
Preeclampsia este o afecțiune rară care apare numai în timpul sarcinii, de obicei după 20 de săptămâni de sarcină. Aceasta cauzează hipertensiune arterială (sau agravează hipertensiunea arterială existentă) și generează cantități excesive de proteine în urină. Diagnosticul se face pe baza simptomelor pe care le poți experimenta, a analizelor de sânge și a testelor de urină.
Ce înseamnă preeclampsia?
Pentru mine
Singurul remediu pentru preeclampsie este nașterea copilului (și a placentei). Momentul nașterii depinde de cât de rău te simți tu și/sau copilul și ce ar putea însemna o naștere timpurie pentru copilul tău.
Este posibil să ai dureri de cap, vedere încețoșată, vărsături, umflături la nivelul mâinilor și a feței sau să te simți rău în general. În cel mai rău caz, preeclampsia poate provoca insuficiență renală sau hepatică, probleme de coagulare a sângelui și convulsii.
Pentru bebelușul meu
Preeclampsia afectează modul în care funcționează placenta și poate face ca bebelușii să nu se dezvolte normal în uter și să trebuiască să se nască mai devreme. Bebelușii născuți prematur pot avea nevoie să petreacă o perioadă de timp în Unitatea de Neonatologie pentru a fi ajutați să respire, să fie hrăniți și să le fie controlată temperatura. Din păcate, unii bebeluși nu supraviețuiesc în uter din cauza preeclampsiei.
Ce recomandă echipa medicală?
Echipa ta medicală îți va recomanda controale regulate și, ocazional, internarea în spital pentru o monitorizare foarte atentă. Vei face regulat analize de sânge pentru a verifica rinichii, ficatul și sângele, iar tensiunea arterială va fi monitorizată în mod regulat. Se vor recomanda ecografii suplimentare ale bebelușului tău pentru a verifica dacă acesta crește normal în uter. Dacă dezvolți preeclampsie înainte de 37 de săptămâni de sarcină, atunci este posibil să naști mai devreme sau să ți se recomande inducerea travaliului la 37 de săptămâni. Dacă dezvolți preeclampsie după 37 de săptămâni, se va recomanda inducerea imediată a travaliului.
Aceasta poate fi o perioadă dificilă pentru tine și familia ta, așa că este important să porți discuții regulate și deschise cu echipa medicală.
Ce teste vor fi/pot fi luate în considerare? Cât de des sunt necesare?
Cantitatea de proteine din urină va fi analizată împreună cu testele de sânge pentru rinichi și ficat. Testul de sânge numit Factorul de creștere placentar care arată cât de bine funcționează placenta îi ajută pe medici și moașe să pună diagnosticul de preeclampsie înainte de 37 de săptămâni.
La ce semne și simptome ar trebui să fiu atentă?
Dureri de cap, umflături la nivelul mâinilor și la nivelul feței, vedere încețoșată, dureri de burtă, vărsături sau dacă copilul se mișcă mai puțin decât este normal.
Care sunt semnele/simptomele de tip „semnal de alarmă”, care trebuie comunicate imediat?
Dacă bebelușul nu se mișcă normal trebuie să te prezinți imediat la spital.
Dacă ai oricare dintre simptomele de preeclampsie enumerate mai sus, trebuie să contactezi imediat maternitatea.
Recomandări posibile
Opțiuni de tratament
Tratamentul cu tablete pentru tensiunea arterială va fi recomandat dacă tensiunea arterială este mai mare sau egală cu 140/90 mmHg.
Tabletele utilizate frecvent sunt:
- Labetalol
- Nifedipina
- Metildopa
Momentul nașterii
Momentul nasterii va depinde de cât de bine te simți tu și copilul tău în timpul sarcinii. Începând cu 37 de săptămâni va fi recomandată inducerea travaliului, deoarece riscul de a continua sarcina este mai mare decât dacă naști după această perioadă.
Care este impactul asupra opțiunilor mele de naștere?
Se va recomanda monitorizarea continuă a bătăilor inimii bebelușului în timpul travaliului, indiferent dacă travaliul se desfășoară spontan sau este indus. Deoarece placenta poate să nu funcționeze cum trebuie este necesar să observăm eventuale modificări ale ritmului cardiac, care ar putea indica faptul că bebelușul nu reacționează bine la travaliu. Acest serviciu este disponibil în spital, în secția de travaliu.
Cum este afectată îngrijirea după naștere?
- Va trebui să rămâi în spital pentru cel puțin 24 de ore după ce ai născut pentru verificarea regulată a tensiunii arteriale.
- Orice tratament pentru tensiune arterială va fi schimbat cu un tratament potrivit pentru alăptare (enalapril sau amlodipină).
- Este posibil să ai nevoie de magneziu și să limitezi cantitatea de lichide pe care o bei.
- Va trebui să consulți medicul de familie pentru monitorizarea continuă a tensiunii arteriale și pentru tratamentul necesar după naștere.
Cum sunt afectate sarcinile viitoare? Cum pot reduce riscul ca această afecțiune să reapară?
În condițiile în care ești supraponderală sau inactivă, tensiunea arterială ridicată poate fi redusă prin dietă și exerciții fizice.
Deoarece aspirina ajută la buna funcționare a placentei vei fi sfătuită să iei aspirină în sarcinile viitoare, pentru a reduce riscul de a dezvolta din nou preeclampsie.
Care va fi impactul asupra sănătății mele viitoare/pe termen lung și cum pot influența acest aspect?
Preeclampsia crește de patru ori riscul de hipertensiune arterială pe parcursul vieții, în comparație cu femeile care nu au avut preeclampsie în timpul sarcinii.
Riscul de hipertensiune arterială și de boli de inimă poate fi redus printr-o alimentație sănătoasă, în special prin reducerea consumului de sare și prin exerciții fizice regulate.
Riscul de boli de inimă poate fi redus prin administrarea unui tratament pentru controlul tensiunii arteriale, iar medicul de familie îți va spune care ar trebui să fie nivelul tensiunii arteriale în timpul tratamentului.
Preeclampsia (PET) în timpul sarcinii
Aceasta este o afecțiune rară, dar gravă a sarcinii, care apare de obicei după 20 de săptămâni. Se definește prin combinația de tensiune arterială crescută și proteine în urină. Adesea, nu există simptome, iar preeclampsia este de obicei detectată prin controale prenatale regulate și, uneori, se poate dezvolta rapid.
Simptomele includ:
- dureri de cap severe
- creșterea bruscă a inflamației – în special la nivelul feței, mâinilor, picioarelor sau gleznelor
- probleme cu vederea, cum ar fi încețoșarea sau pete luminoase în fața ochilor
- durere severă sub coaste
- stare de rău
Aceste simptome sunt grave și pot apărea brusc, așa că trebuie să soliciți ajutor imediat. Preeclampsia poate afecta o serie de organe, cum ar fi ficatul, rinichii și, pe măsură ce gravitatea crește, poate crea probleme cu coagularea sângelui și, prin urmare, echipa de maternitate îți va monitoriza îndeaproape starea de sănătate. Preeclampsia poate afecta, de asemenea, creșterea copilului și se vor efectua ecografii pentru a monitoriza dezvoltarea copilului și lichidul din jurul copilului.
Diabetul gestațional: Întrebări frecvente
Cum se pune diagnosticul?
Vei fi supusă unui test de depistare a diabetului gestațional(DG), dacă prezinți oricare dintre următorii factori de risc:
- obezitate
- bebeluș de 4,5 kg născut anterior
- istoric familial cu diabet
- apartenența etnică
- diabet gestațional anterior: sau
- se observă prezența constantă a zahărului în urină. Se va face o analiză de sânge după consumul unei băuturi zaharate pentru a măsură nivelul de zahăr din sânge.
Ce presupune această afecțiune?
Pentru mine: DG crește șansele de a dezvolta preeclampsie în timpul sarcinii și de a avea mai târziu în viață diabet zaharat de tip 2.
Pentru bebelușul meu: Există un risc mai mare de a suferi un avort spontan. Nivelul de zahăr din sânge poate crește greutatea bebelușului tău. Acest lucru ar putea îngreuna nașterea și poate crește riscul ca bebelușul să aibă distocie de umăr. Bebelușul tău este predispus unui risc mai mare de a dezvolta mai târziu în viață obezitate sau diabet zaharat.
Ce recomandă echipa medicală?
Vei fi consultată frecvent în cadrul unei clinici mixte de diabet și sarcină. Va trebui să modifici dieta și să intensifici activitatea fizică. Aceste modificări ale stilului de viață vor contribui la reducerea nivelului de zahăr din sânge.
Ce teste vor fi/pot fi luate în considerare? Cât de des sunt necesare?
Vei fi instruită cum să îți verifici nivelul de zahăr din sânge și ți se va comunica care ar trebui să fie nivelul optim al glicemiei. Va fi necesar să măsori nivelul de zahăr din sânge de patru ori pe zi, o dată înainte de micul dejun (pe stomacul gol) și la o oră după fiecare masă. Va trebui să faci acest lucru zilnic până când vei naște.
La ce semne și simptome ar trebui să fiu atentă?
DG nu prezintă, de obicei, niciun simptom. Dacă nivelul de zahăr din sânge este ridicat este posibil să ai senzația că vrei să urinezi mai des, să îți fie sete mai des sau să ai candidoză.
Care sunt semnele/simptomele de tip „semnal de alarmă”, care trebuie anunțate imediat?
Dacă nu te simți bine sau dacă bebelușul tău se mișcă mai puțin decât în mod normal.
Care sunt recomandările privind opțiunile de tratament?
În primul rând, se va recomanda schimbarea dietei, iar dacă acest lucru nu te ajută, vei primi metformină sau insulină. Aceste medicamente sunt sigure pentru copilul tău.
Care sunt recomandările referitoare la momentul nașterii?
Recomandările pot varia în funcție de dimensiunea bebelușului și de nivelul glicemiei.
Care este impactul asupra opțiunilor mele de naștere?
Este posibil să te sfătuim să naști înainte de data preconizată.
În ce mod afectează îngrijirea postnatală?
După ce ai născut poți înceta să-ți mai verifici nivelul glicemiei.
Care este impactul pentru sarcinile viitoare? Cum pot reduce riscul ca aceasta afecțiune să reapară?
DG poate crește riscul de a dezvolta diabet gestațional într-o sarcină viitoare. Este important să mănânci sănătos și să practici o activitate fizică regulată în timpul sarcinii și să fie menținută și după sarcină. Acest lucru va reduce riscul de aparitie în sarcinile viitoare.
Ce impact va avea asupra sănătății mele viitoare/pe termen lung și cum pot influența acest aspect?
În viitor, DG poate crește riscul de a dezvolta diabet de tip 2. Este important să mănânci sănătos și să practici o activitate fizică regulată în timpul sarcinii și să o menții și după sarcină. Acest lucru va reduce riscul de a dezvolta diabet de tip 2. În fiecare an va trebui să te prezinți la medicul generalist pentru a verifica dacă ai diabet zaharat de tip 2.
Unde pot afla mai multe informații despre această afecțiune?
Diabetes UK website
Symptoms of gestational diabetes
