După naștere, moașa îți va da un bol în care să-ți măsori urina. Este important ca moașa ta să cunoască volumul de urină pentru a se asigura că vezica ta funcționează corect.Este posibil să porți o sondă după naștere. După ce sonda este îndepărtată, este important să elimini urina în termen de șase ore. Dacă nu o faci, trebuie să anunți imediat moașa sau medicul tău.Dacă ai probleme la urinare sau nu ai simțit nevoia de a urina la patru ore după ce ți-a fost scoasă sonda, încearcă:
să te așezi pe toaletă, să te relaxezi și să te apleci în față
să deschizi robinetele astfel încât să auzi apa curgând sau să tragi ușor de părul pubian (ambele pot contribui la stimularea impulsului)
legănarea înainte și înapoi pe toaletă
să apeși ușor deasupra vezicii urinare, în apropierea osului pubian, timp de câteva minute.
După naștere, unele femei constată că funcționarea vezicii urinare nu mai este la fel de eficientă și pot avea probleme:
retenție urinară (atunci când nevoia de a urina lipsește sau nu este la fel de puternică – acest lucru duce la umplerea excesivă a vezicii urinare. Această suprasolicitare poate provoca leziuni pe termen lung la nivelul vezicii urinare)
incontinență urinară de efort (când urina se scurge la strănut, tuse sau exerciții fizice)
incontinența urinară de urgență (atunci când trebuie să elimini brusc urina fără să simți în prealabil nevoia de a face acest lucru – ceea ce duce la scurgeri de urină).
Exercițiile pentru planșeul pelvin pot ajuta la îmbunătățirea funcției vezicii urinare, însă dacă ești îngrijorată în legătură cu controlul urinar sau dacă persistă orice simptom al disfuncției vezicii urinare trebuie să vorbești cu moașa ta, cu asistentul medical sau cu medicul de familie.
Pentru a afla mai multe despre cum se poate simți corpul tău după naștere și despre cum să te ajuți în recuperarea fizică, explorează link-urile de mai jos.
Ulcerele de presiune, cunoscute și sub numele de răni de pat sau escare, sunt zone afectate la nivelul pielii și al straturilor mai profunde de țesut.Ulcerele de presiune pot provoca durere sau se pot infecta, ceea ce duce la o spitalizare mai lungă.
Ulcerele de presiune sunt cauzate de o combinație de:Presiune: greutatea corporală și unele echipamente medicale pot strivi pielea și pot afecta alimentarea cu sânge a zonei respective. Statul culcat sau așezat într-o anumită poziție pentru o perioadă lungă de timp poate provoca acestă rană.Forfecare: alunecarea pe pat sau pe scaun poate afecta pielea și straturile mai profunde ale țesuturilor. Pielea se poate tăia sau rupe.Ulcerele de presiune se pot dezvolta oriunde pe corp, dar sunt mai frecvent întâlnite pe zonele osoase, cum ar fi fundul, călcâiele, coatele, coapsele, șoldurile, gleznele, coloana vertebrală, spatele capului și omoplații. De obicei, oamenii pot ameliora efectele presiunii și ale forfecării prin întoarcerea în pat și ridicarea din pat. Este posibil să riști să dezvolți ulcere de presiune dacă rămâi în aceeași poziție prea mult timp. Cere medicului sau partenerului tău să te ajute să te deplasezi în siguranță. Asigură-te că hainele sau pijamalele nu sunt prea strâmte, astfel încât să te poți mișca liber.Semnele timpurii ale escarelor vor apărea ca: o schimbare a culorii pielii (mai roșie sau mai închisă), o schimbare a temperaturii pielii (mai caldă sau mai rece), disconfort sau durere, bășici și leziuni ale pielii. Poți să-ți verifici propria piele pentru a vedea dacă există semne de escare; dacă observi ceva diferit pe piele, te rugăm să te adresezi unui profesionist din domeniul sănătății.În timpul spitalizării, echipa de profesioniști din domeniul sănătății va efectua o evaluare a riscurilor și a pielii pentru a vedea dacă există riscul de a dezvolta o leziune de presiune. După naștere, poți să îi ceri profesionistului din domeniul sănătății să îți examineze pielea, dacă simți disconfort.
Protejează-ți pielea
Menține-ți pielea curată și uscată. Spală-te pe piele în fiecare zi folosind un săpun blând și apă caldă. Nu folosi săpun foarte parfumat sau pudră de talc, deoarece acestea pot absorbi uleiurile naturale ale pielii, ducând la apariția unor zone uscate și vulnerabile.
Dacă suferi de incontinență, te rugăm să informezi echipa medicală, deoarece aceasta poate evalua cea mai bună modalitate de a te ajuta. Frecarea și masarea pielii nu este recomandată în această situație.
Dacă primești ciorapi de compresie pentru a fi purtați, nu le permite să se ruleze în jos, deoarece acest lucru poate cauza presiune și escare. Scoate ciorapii o dată pe zi pentru a te spăla, hidrata și pentru a inspecta pielea.
Asigură-te că ai în continuare o dietă echilibrată și că bei multe lichide.
Durerea toracică în timpul sarcinii și/sau după nașterea copilului nu trebuie niciodată ignorată. Unele dureri toracice pot fi grave și pot duce la un atac de cord, insuficiență cardiacă, stop cardiac sau chiar la deces. Majoritatea femeilor nu suferă de aceste afecțiuni în timpul sau după sarcină, dar este important să recunoști simptomele și, dacă ai vreunul dintre ele, să soliciți rapid tratament.
Afecțiuni cardiace preexistente
Dacă ai o afecțiune cardiacă cunoscută, dacă te-ai născut cu o malformație cardiacă congenitală sau dacă ai fost diagnosticată cu o boală de inimă, moașa/medicul generalist/cardiologul tău îți va monitoriza sănătatea inimii înainte, în timpul și după sarcină.
Simptomele unui atac de cord pot include:
durere în zona pieptului
durere sau amorțeală a brațului
dureri la nivelul maxilarului, spatelui sau umerilor
greață
transpirație
dificultăți de respirație
Unii oameni se confruntă cu dureri în piept sau în gât asemănătoare indigestiei, și care nu răspund la remediile pentru indigestie.
Când ar trebui să contactez moașa sau medicul?
Dacă nu te simți bine, contactează moașa sau medicul generalist pentru îndrumare. Dacă prezinți unele/toate simptomele de mai sus, sună la 999 și solicită o ambulanță, deoarece sănătatea inimii tale trebuie să fie investigată rapid. Ar trebui să se efectueze un control EKG și un test de sânge cu troponină pentru a afla dacă ai suferit un atac de cord.
Când este mai probabil să am un atac de cord?
Sunt mai multe șanse să suferi un atac de cord dacă:
ai un istoric familial de probleme cardiace
ai tensiune arterială crescută
ai colesterolul ridicat
fumezi
bei în exces
ești supraponderală
Rareori, femeile care nu au factori de risc sau antecedente de boli de inimă în familie vor avea simptome de atac de cord.Simptomele atacului de cord în timpul sarcinii nu trebuie ignorate niciodată. Pentru sfaturi suplimentare, discută cu moașa sau cu medicul generalist.
Infecția în timpul sarcinii și/sau după nașterea bebelușului tău nu trebuie niciodată ignorată. Unele infecții pot evolua spre o situație mai gravă, cunoscută sub numele de septicemie, în care infecția se răspândește în fluxul sanguin și în tot corpul. Dacă nu este tratată, septicemia poate duce la șoc, insuficiență a organelor și deces. Deși majoritatea femeilor nu suferă de infecții sau septicemie în timpul sau după sarcină, acestea trebuie identificate și tratate rapid în cazul în care se întâmplă.
Semne de septicemie
Primele semne de infecție sunt, de obicei, o creștere a temperaturii, a ritmului cardiac și a respirației. De asemenea, este posibil să te simți rău, să ai frisoane și simptome asemănătoare gripei, o durere îngrijorătoare în burtă și/sau diaree. Septicemia poate progresa foarte repede, așa că este important să soliciți sfatul dacă te îngrijorează starea ta de sănătate.
Cum poate fi prevenită infecția în timpul sarcinii sau după naștere?
O bună igienă personală poate ajuta. Aceasta poate include: dușuri/băi zilnice, spălarea și uscarea corectă a mâinilor, igiena perineală, care include menținerea zonei perineale (între vagin și anus) curată, uscată și schimbarea frecventă a absorbantelor de maternitate/sanitare. Este important să te speli pe mâini înainte și după ce mergi la toaletă și după ce schimbi absorbantele de maternitate/sanitare.
Când este mai mare riscul de a face o infecție sau septicemie?
Septicemia se poate produce în timpul sarcinii sau după ce se naște copilul. Riscul de a face o infecție este crescut în următoarele circumstanțe:
După ce ai suferit un avort spontan sau un EPRC (EPRC – evacuarea produselor reținute din concepție este o procedură chirurgicală pentru a îndepărta țesutul din uter).
Ruptura prematură a membranelor (când apa se rupe cu mult înainte ca bebelușul să fie așteptat
Dacă ți se rupe apa cu mai mult de 24 de ore înainte de nașterea copilului tău
Dacă dezvolți o infecție urinară
Dacă bebelușul tău s-a născut prematur/timpuriu (înainte de data nașterii)
După ce ai născut – acesta este cel mai frecvent moment în care se pot dezvolta infecții grave, în special dacă ai născut prin cezariană de urgență, în urma unei nașteri cu forceps sau prin aspirație, sau dacă ai avut o rană perineală sau o episiotomie).
Când ar trebui să contactez moașa sau medicul?
Trebuie să te adresezi medicului de familie sau unității de maternitate dacă ești îngrijorată, nu te simți bine și/sau dacă observi oricare dintre următoarele:
Durere/arsuri și/sau dificultăți la urinare, acestea pot fi simptome ale unei infecții urinare
Scurgeri vaginale care pot fi urât mirositoare și/sau de o culoare neobișnuită, acestea pot fi un semn de infecție a tractului genital (infecție vaginală/a uterului).
Dureri abdominale care nu par să se amelioreze cu un simplu analgezic, acestea ar putea fi un semn de infecție sau abces al uterului
Frisoane, simptome de tip gripal sau senzație de leșin și indispoziție
Respirație rapidă sau dificultăți de respirație
Ritm cardiac accelerat
Tusea persistentă cu sau fără spută, dificultăți de respirație sau dureri în piept ar putea fi un semn de infecție toracică sau embolie pulmonară (cheag de sânge în plămâni)
O rană care nu se vindecă bine, care este deschisă sau este roșie
Durere severă într-o zonă a sânului
Diaree
Creșterea bruscă a sângerărilor vaginale (după nașterea copilului).
Contactează maternitatea în care ai născut, moașa sau medicul de familie pentru sfaturi urgente.
Pentru mai multe informații:
Infecțiile după naștere sunt rare; totuși, unele femei pot contracta infecții care necesită tratament cu antibiotice. Infecțiile pot apărea în copcile perineului, în rănile de cezariană, în uter, la sâni sau în urină și se pot agrava rapid.
Semne/simptome:
o temperatură ridicată (mai mare de 37,5°C)
senzație neobișnuită de căldură sau de frig/încălzire
senzație neobișnuită de letargie și somnolență
dureri asemănătoare gripei și dureri în organism.
Infecții ale copcilor sau ale plăgii cezariene
În cazul în care cusăturile sau rana sunt infectate, poți observa puroi, un miros neplăcut sau o intensitate a durerii sau a sensibilității în zona respectivă. De asemenea, este posibil să observi că pielea este roșie și fierbinte la atingere.
Infecția uterină
O infecție la nivelul uterului poate provoca simptome de sângerare vaginală excesivă, eliminarea de cheaguri și pierderi de sânge cu miros neplăcut. De asemenea, este posibil să simți dureri severe și/sau căldură la atingerea abdomenului inferior.
Infecția sânului
În cazul în care sânii se infectează (infecție cunoscută sub numele de mastită), aceștia pot apărea roșii, umflați și pot fi dureroși/fierbinți la atingere. Este posibil să observi o senzație de arsură în timpul hrănirii. Cere ajutor de urgență și citește mai multe despre acest lucru aici.
Simptomele includ nevoia crescută de a urina sau durere la urinare.Dacă te confrunți cu oricare dintre aceste simptome, te rugăm să vorbești de urgență cu moașa sau cu medicul de familie, sau să te prezinți la unitatea de triaj a maternității unde ai născut.
Alte infecții
Dacă te confrunți cu alte infecții care nu sunt direct legate de nașterea unui copil, cum ar fi o răceală/gripă severă sau o infecție toracică, sau diaree și vărsături, caută ajutor de urgență.
Tromboza venoasă profundă (TVP) și embolia pulmonară (EP)
Prezinți un risc crescut de a dezvolta un cheag de sânge?
După naștere, femeile prezintă un risc ușor crescut de a dezvolta cheaguri de sânge în venele picioarelor, cunoscut sub numele de tromboză venoasă profundă (TVP). Acest risc este crescut timp de aproximativ șase săptămâni după naștere.În rare ocazii, aceste cheaguri de sânge pot deveni foarte mari și se pot deplasa în organism până la plămâni. Acest lucru este cunoscut sub numele de embolie pulmonară (EP) și poate fi extrem de grav.
Semne/simptome:
durere/sensibilitate la nivelul piciorului în spatele genunchiului sau la nivelul gambei
senzație de căldură în zona afectată sau o decolorare roșie a pielii
umflarea zonei afectate
o embolie pulmonară poate provoca dificultăți de respirație și dureri în piept, care apar brusc și se agravează la respirații profunde, tuse sau mișcări ale pieptului.
Dacă prezinți oricare dintre aceste simptome, ar trebui să vorbești imediat cu un specialist în domeniul sănătății sau să te prezinți la serviciul local de urgențe.
Tratament
Aceste afecțiuni sunt grave și trebuie tratate de urgență în spital, cu medicamente care împiedică cheagul să se mărească, să se desprindă și să se deplaseze în altă parte a corpului.
Prevenție:
menține-ți mobilitatea și rotește-ți gleznele în mod regulat
poartă ciorapi de compresie dacă moașa sau medicul tău ți-au recomandat acest lucru
Ia în considerare posibilitatea de a face plimbări scurte atunci când te simți în stare
să fii mereu bine hidratată
evită să stai jos sau să te întinzi pentru perioade lungi de timp, de exemplu, în mașină sau în tren.
Unor femei li se vor prescrie injecții pe care să și le autoadministreze acasă, pentru a reduce riscul de formare de cheaguri de sânge, dacă se consideră că prezintă un risc mai mare de a le dezvolta.Personalul utilizează un sistem de notare a riscului de tromboembolism venos pentru a determina riscul fiecărei femei. Printre acestea se numără cezariana, hemoragia postpartum, preeclampsia și nașterea prematură, sau orice antecedente familiale sau medicale care fac ca riscul să fie mai mare.Înainte de a fi externată, ți se va arăta cum să îți administrezi seringa preumplută și cum să arunci în siguranță acul într-un recipient pentru obiecte ascuțite.Dacă ți-au fost prescrise injecții, este foarte important să termini cursul pentru administrarea injecției și să arunci acele în siguranță. Moașa ta îți va explica acest lucru înainte de a pleca acasă.
După o cezariană, este posibil să simți durere și umflături timp de câteva zile. Pentru a te ajuta cu durerea, se recomandă administrarea regulată de calmante în combinație cu mișcări ușoare făcute cât mai devreme după operație.Întotdeauna să te speli pe mâini înainte de a îngriji rana de cezariană.Cicatricea va avea nevoie de până la șase săptămâni pentru a se vindeca, iar pentru a ajuta la vindecare ar trebui:
să fii atentă la orice semn de infecție, cum ar fi durerea puternică, deschiderea rănii, roșeață, supurație de puroi și sângerare.
să faci duș zilnic și să cureți ușor locul inciziei cu apă caldă și să o usuci prin tamponare.
să menții cicatricea uscată și expusă la aer atunci când este posibil
să porți haine largi, confortabile și lenjerie intimă din bumbac
să eviți să ridici ceva mai greu decât copilul tău.
Pentru a preveni formarea cheagurilor de sânge se recomandă o activitate ușoară, cum ar fi o plimbare zilnică. Sfaturi privind reluarea exercițiilor fizice pot fi găsite în altă parte în această secțiune.
Să trăiești cu epilepsie poate fi o provocare dacă ești părintele unui nou-născut. Te rugăm să vorbești cu moașa sau cu medicul de familie dacă apar modificări în ceea ce privește epilepsia ta în perioada de după naștere și inclusiv primul an. Accesează link-urile de mai jos pentru mai multe informații despre îngrijirea ta și a copilului tău.
Colestaza intrahepatică a sarcinii (colestază de sarcină) după naștere
Colestaza intrahepatică se ameliorează de obicei după naștere. Rareori, femeile pot avea enzime hepatice crescute în mod persistent după naștere, ceea ce poate indica o problemă hepatică separată, care necesită investigații de către medicul de familie împreună cu un specialist în boli hepatice.Medicul generalist ar trebui să verifice dacă funcția hepatică a revenit la normal, la controlul de șase săptămâni după naștere.Există o șansă mare ca și colestaza intrahepatică să se repete într-o sarcină viitoare. Până la 90 % dintre femeile care au avut colestază intrahepatică o vor dezvolta din nou în sarcinile viitoare.Dacă ai avut colestază intrahepatică în timpul sarcinii, se recomandă o verificare a funcției hepatice înainte de a lua un contraceptiv pe bază de hormoni. Pentru mai multe informații, accesează linkul de mai jos „CIS și sfaturi privind contracepția”.
