Să te simți foarte obosită după nașterea copilului tău nu este ceva neobișnuit. Odihna din belșug și o dietă echilibrată te pot ajuta pe parcursul procesului de recuperare:
Nu uita să consumi alimente care sunt bogate în fier (vezi link-ul de mai jos). Dacă epuizarea persistă mai mult de câteva zile, adresează-te moașei sau medicului de familie.
Durerile de tip menstrual după nașterea copilului sunt normale și sunt cauzate de contracția uterului, care revine la dimensiunea și tonusul de dinainte de sarcină. Este normal ca aceste dureri să se simtă mai puternic atunci când alăptezi bebelușul datorită efectului hormonilor eliberați în timpul alăptării, care determină contracția uterului.Orice durere severă de după naștere poate fi tratată cu paracetamol. În cazul în care nu ești sigură de acest medicament, asigură-te că citești eticheta și vorbește cu farmacistul tău local.Dacă ai orice simptome de infecție în timpul durerilor postnatale, consultă:
Laptele produs pentru prima dată de sânii tăi se numește colostru, iar acesta va fi prezent în sân de la jumătatea sarcinii. Colostrul ajută la protejarea bebelușului tău împotriva alergiilor și a bolilor. Colostrul este laptele matern concentrat care vine în cantități mici și care este suficient pentru bebeluș în primele trei zile.La aproximativ trei zile după naștere, colostrul se schimbă și devine lapte matur – iar această schimbare poate face ca sânii să se simtă grei și sensibili.Angorjarea este comună și se poate întâmpla atunci când laptele ” se produce” sau dacă sânii devin prea plini de lapte, în special atunci când bebelușul nu este prins la sân în mod eficient. Angorjarea poate fi ameliorată prin alăptare frecventă. Dacă sânii tăi se simt atât de plini încât bebelușul tău nu reușește să ia sânul, încearcă să extragi manual puțin lapte, înainte de a încerca să pui bebelușul la sân. Citește Cum se extrage laptele manual.Dacă sânii nu se ușurează prin hrănire și extragere manuală, cere ajutor urgent. Consultă Ajutor pentru alăptare.Sânii congestionați pot evolua rapid spre mastită. Mastita este o infecție care poate apărea atunci când canalele de lapte se blochează. Simptomele suplimentare includ temperatură ridicată și sau umflături la nivelul sânilor care sunt fierbinți, roșii și dureroase.Dacă prezinți simptome de mastită, contactează de urgență moașa, medicul de familie sau centrul de triaj al maternității unde ai născut.
Este obișnuit să ai dureri de spate după naștere, în special dacă ai avut parte de epidurală în timpul travaliului. Acest lucru este complet normal și ar trebui să se rezolve în timp cu odihnă, băi calde și analgezice ușoare. Dacă durerea continuă, discută cu moașa sau cu medicul tău.Consultă broșura POGP Fit for Future din linkul aferent pentru sfaturi despre cum să gestionezi durerile de spate după naștere.
Multe femei sunt neliniștite în legătură cu prima eliminare a scaunului după naștere, mai ales dacă au avut copci. Este important să încerci să nu amâni acest lucru odată ce ai simțit nevoia să mergi la toaletă, deoarece această situație poate duce la constipație.Dacă ți-au fost prescrise laxative, te rugăm să le folosești, deoarece va trebui să te asiguri că scaunele rămân moi, dar nu apoase. Este important ca scaunele să aibă consistența unei „paste de dinți”.Pentru a preveni constipația, va trebui să menții un consum mare de lichide (2,5-3 litri în cazul alăptării) și o dietă sănătoasă, bogată în fibre.Asigură-te că stai într-o poziție bună pe toaletă pentru a te asigura că îți eliberezi complet intestinele. Poziția ideală este:
genunchii mai sus decât șoldurile (pentru a face acest lucru, pune picioarele pe o treaptă sau îndreaptă degetele de la picioare)
apleacă-te înainte și pune-ți coatele pe genunchi.
Împinge abdomenul spre exterior în timp ce inspiri și îndreaptă-ți coloana vertebrală.
dacă simți disconfort sau îți faci griji în legătură cu copcile, poți să ții cu mâna o compresă medicală sau un teanc de șervețele și să aplici presiune pe vagin și pe perineu.
Hemoroizii
Hemoroizii sunt umflături ale vaselor de sânge din interiorul sau din jurul rectului și sunt foarte frecvente după sarcină și naștere. În cele mai multe cazuri, hemoroizii vor dispărea fără tratament în câteva săptămâni de la naștere. Solicită sfatul moașei, medicului sau al farmacistului local cu privire la hemoroizi dacă tu crezi că ai hemoroizi sau dacă aceștia devin dureroși.
După naștere, moașa îți va da un bol în care să-ți măsori urina. Este important ca moașa ta să cunoască volumul de urină pentru a se asigura că vezica ta funcționează corect.Este posibil să porți o sondă după naștere. După ce sonda este îndepărtată, este important să elimini urina în termen de șase ore. Dacă nu o faci, trebuie să anunți imediat moașa sau medicul tău.Dacă ai probleme la urinare sau nu ai simțit nevoia de a urina la patru ore după ce ți-a fost scoasă sonda, încearcă:
să te așezi pe toaletă, să te relaxezi și să te apleci în față
să deschizi robinetele astfel încât să auzi apa curgând sau să tragi ușor de părul pubian (ambele pot contribui la stimularea impulsului)
legănarea înainte și înapoi pe toaletă
să apeși ușor deasupra vezicii urinare, în apropierea osului pubian, timp de câteva minute.
După naștere, unele femei constată că funcționarea vezicii urinare nu mai este la fel de eficientă și pot avea probleme:
retenție urinară (atunci când nevoia de a urina lipsește sau nu este la fel de puternică – acest lucru duce la umplerea excesivă a vezicii urinare. Această suprasolicitare poate provoca leziuni pe termen lung la nivelul vezicii urinare)
incontinență urinară de efort (când urina se scurge la strănut, tuse sau exerciții fizice)
incontinența urinară de urgență (atunci când trebuie să elimini brusc urina fără să simți în prealabil nevoia de a face acest lucru – ceea ce duce la scurgeri de urină).
Exercițiile pentru planșeul pelvin pot ajuta la îmbunătățirea funcției vezicii urinare, însă dacă ești îngrijorată în legătură cu controlul urinar sau dacă persistă orice simptom al disfuncției vezicii urinare trebuie să vorbești cu moașa ta, cu asistentul medical sau cu medicul de familie.
Pentru a afla mai multe despre cum se poate simți corpul tău după naștere și despre cum să te ajuți în recuperarea fizică, explorează link-urile de mai jos.
Ulcerele de presiune, cunoscute și sub numele de răni de pat sau escare, sunt zone afectate la nivelul pielii și al straturilor mai profunde de țesut.Ulcerele de presiune pot provoca durere sau se pot infecta, ceea ce duce la o spitalizare mai lungă.
Ulcerele de presiune sunt cauzate de o combinație de:Presiune: greutatea corporală și unele echipamente medicale pot strivi pielea și pot afecta alimentarea cu sânge a zonei respective. Statul culcat sau așezat într-o anumită poziție pentru o perioadă lungă de timp poate provoca acestă rană.Forfecare: alunecarea pe pat sau pe scaun poate afecta pielea și straturile mai profunde ale țesuturilor. Pielea se poate tăia sau rupe.Ulcerele de presiune se pot dezvolta oriunde pe corp, dar sunt mai frecvent întâlnite pe zonele osoase, cum ar fi fundul, călcâiele, coatele, coapsele, șoldurile, gleznele, coloana vertebrală, spatele capului și omoplații. De obicei, oamenii pot ameliora efectele presiunii și ale forfecării prin întoarcerea în pat și ridicarea din pat. Este posibil să riști să dezvolți ulcere de presiune dacă rămâi în aceeași poziție prea mult timp. Cere medicului sau partenerului tău să te ajute să te deplasezi în siguranță. Asigură-te că hainele sau pijamalele nu sunt prea strâmte, astfel încât să te poți mișca liber.Semnele timpurii ale escarelor vor apărea ca: o schimbare a culorii pielii (mai roșie sau mai închisă), o schimbare a temperaturii pielii (mai caldă sau mai rece), disconfort sau durere, bășici și leziuni ale pielii. Poți să-ți verifici propria piele pentru a vedea dacă există semne de escare; dacă observi ceva diferit pe piele, te rugăm să te adresezi unui profesionist din domeniul sănătății.În timpul spitalizării, echipa de profesioniști din domeniul sănătății va efectua o evaluare a riscurilor și a pielii pentru a vedea dacă există riscul de a dezvolta o leziune de presiune. După naștere, poți să îi ceri profesionistului din domeniul sănătății să îți examineze pielea, dacă simți disconfort.
Protejează-ți pielea
Menține-ți pielea curată și uscată. Spală-te pe piele în fiecare zi folosind un săpun blând și apă caldă. Nu folosi săpun foarte parfumat sau pudră de talc, deoarece acestea pot absorbi uleiurile naturale ale pielii, ducând la apariția unor zone uscate și vulnerabile.
Dacă suferi de incontinență, te rugăm să informezi echipa medicală, deoarece aceasta poate evalua cea mai bună modalitate de a te ajuta. Frecarea și masarea pielii nu este recomandată în această situație.
Dacă primești ciorapi de compresie pentru a fi purtați, nu le permite să se ruleze în jos, deoarece acest lucru poate cauza presiune și escare. Scoate ciorapii o dată pe zi pentru a te spăla, hidrata și pentru a inspecta pielea.
Asigură-te că ai în continuare o dietă echilibrată și că bei multe lichide.
Durerea toracică în timpul sarcinii și/sau după nașterea copilului nu trebuie niciodată ignorată. Unele dureri toracice pot fi grave și pot duce la un atac de cord, insuficiență cardiacă, stop cardiac sau chiar la deces. Majoritatea femeilor nu suferă de aceste afecțiuni în timpul sau după sarcină, dar este important să recunoști simptomele și, dacă ai vreunul dintre ele, să soliciți rapid tratament.
Afecțiuni cardiace preexistente
Dacă ai o afecțiune cardiacă cunoscută, dacă te-ai născut cu o malformație cardiacă congenitală sau dacă ai fost diagnosticată cu o boală de inimă, moașa/medicul generalist/cardiologul tău îți va monitoriza sănătatea inimii înainte, în timpul și după sarcină.
Simptomele unui atac de cord pot include:
durere în zona pieptului
durere sau amorțeală a brațului
dureri la nivelul maxilarului, spatelui sau umerilor
greață
transpirație
dificultăți de respirație
Unii oameni se confruntă cu dureri în piept sau în gât asemănătoare indigestiei, și care nu răspund la remediile pentru indigestie.
Când ar trebui să contactez moașa sau medicul?
Dacă nu te simți bine, contactează moașa sau medicul generalist pentru îndrumare. Dacă prezinți unele/toate simptomele de mai sus, sună la 999 și solicită o ambulanță, deoarece sănătatea inimii tale trebuie să fie investigată rapid. Ar trebui să se efectueze un control EKG și un test de sânge cu troponină pentru a afla dacă ai suferit un atac de cord.
Când este mai probabil să am un atac de cord?
Sunt mai multe șanse să suferi un atac de cord dacă:
ai un istoric familial de probleme cardiace
ai tensiune arterială crescută
ai colesterolul ridicat
fumezi
bei în exces
ești supraponderală
Rareori, femeile care nu au factori de risc sau antecedente de boli de inimă în familie vor avea simptome de atac de cord.Simptomele atacului de cord în timpul sarcinii nu trebuie ignorate niciodată. Pentru sfaturi suplimentare, discută cu moașa sau cu medicul generalist.
Ulcerele de presiune, cunoscute și sub numele de răni de pat sau escare, sunt zone afectate la nivelul pielii și al straturilor mai profunde de țesut.
Ulcerele de presiune pot provoca durere sau se pot infecta, ceea ce duce la o spitalizare mai lungă.
Ulcerele de presiune sunt cauzate de o combinație de:
Presiune: greutatea corporală și unele echipamente medicale pot strivi pielea și pot afecta alimentarea cu sânge a zonei respective. Statul culcat sau așezat într-o anumită poziție pentru o perioadă lungă de timp poate provoca acestă rană.
Forfecare: alunecarea pe pat sau pe scaun poate afecta pielea și straturile mai profunde ale țesuturilor. Pielea se poate tăia sau rupe.
Ulcerele de presiune se pot dezvolta oriunde pe corp, dar sunt mai frecvent întâlnite pe zonele osoase, cum ar fi fundul, călcâiele, coatele, coapsele, șoldurile, gleznele, coloana vertebrală, spatele capului și omoplații. De obicei, oamenii pot ameliora efectele presiunii și ale forfecării prin întoarcerea în pat și ridicarea din pat. Este posibil să riști să dezvolți ulcere de presiune dacă rămâi în aceeași poziție prea mult timp. Cere medicului sau partenerului tău să te ajute să te deplasezi în siguranță. Asigură-te că hainele sau pijamalele nu sunt prea strâmte, astfel încât să te poți mișca liber.
Semnele timpurii ale escarelor vor apărea ca: o schimbare a culorii pielii (mai roșie sau mai închisă), o schimbare a temperaturii pielii (mai caldă sau mai rece), disconfort sau durere, bășici și leziuni ale pielii. Poți să-ți verifici propria piele pentru a vedea dacă există semne de escare; dacă observi ceva diferit pe piele, te rugăm să te adresezi unui profesionist din domeniul sănătății.
În timpul spitalizării, echipa de profesioniști din domeniul sănătății va efectua o evaluare a riscurilor și a pielii pentru a vedea dacă există riscul de a dezvolta o leziune de presiune. După naștere, poți să îi ceri profesionistului din domeniul sănătății să îți examineze pielea, dacă simți disconfort.
