Publicat pe

Spontaneous Coronary Artery Dissection (SCAD) in pregnancy

Disecția spontană a arterei coronare (DSAC) în timpul sarcinii

Pair of hands supporting a graphic of a heart rate trace DSAC este o afecțiune cardiacă rară, dar gravă, care provoacă o ruptură sau o vânătaie într-o arteră coronară (a inimii), ceea ce duce la un blocaj care împiedică circulația normală a sângelui. Aceasta poate provoca atac de cord, insuficiență cardiacă sau stop cardiac și poate fi fatală. DSAC poate să apară  în timpul sarcinii și în săptămânile și lunile de după naștere. Simptomele pot include:
  • durere în zona pieptului
  • durere sau amorțeală a brațului
  • dureri la nivelul maxilarului, spatelui sau umerilor
  • greață
  • transpirație
  • dificultăți de respirație
Unele persoane se confruntă cu dureri în piept sau în gât asemănătoare indigestiei, care nu răspund la remediile pentru indigestie. Dacă te confrunți cu unele/toate aceste simptome, sună la 111 sau 999 și spune că ești îngrijorată din cauza inimii.
Beat SCAD charity – What is SCAD? Beat SCAD charity Beat SCAD YouTube channel
Publicat pe

Intrahepatic Cholestasis of Pregnancy (OC): Frequently asked questions

Colestaza intrahepatică a sarcinii (CIS): Întrebări frecvente

Cum se pune diagnosticul?

Dacă prezinți mâncărimi fără erupții cutanate în timpul sarcinii, atunci vei face analize de sânge, inclusiv o analiză a funcției hepatice și a nivelului de acizi biliari. Acizii biliari crescuți vor confirma diagnosticul de colestază intrahepatică a sarcinii (CIS).

Ce presupune această afecțiune?

Pentru mine

Este posibil să simți mâncărimi severe, care încep adesea pe mâini și picioare, dar care pot afecta orice parte a corpului. Medicul poate să-ți ofere medicamente pentru a calma senzația de mâncărime, dar aceasta nu va dispărea până când nu vei naște.

Pentru bebelușul meu

Dacă nivelul de acizi biliari este foarte ridicat (mai mare de 100), atunci există un risc crescut ca bebelușul să moară în timp ce se află în uter, așa că este foarte important ca nivelul de acizi biliari să fie monitorizat în fiecare săptămână odată ce diagnosticul a fost pus sau atâta timp cât ai mâncărimi.

Ce recomandă echipa medicală?

Echipa medicală va recomanda analize de sânge cel puțin o dată pe săptămână, cât timp prezinți simptome de mâncărime și după ce se pune diagnosticul de CIS.

Ce teste vor fi/pot fi luate în considerare? Cât de des sunt necesare?

Analizele de sânge pentru funcția hepatică și concentrația de acizi biliari din sânge vor fi verificate în mod regulat.

La ce semne și simptome ar trebui să fiu atentă?

Mâncărimi fără erupție cutanată în timpul sarcinii, în special dacă apar pe palme sau pe tălpi.

Care sunt semnele/simptomele de tip „semnal de alarmă”, care trebuie comunicate imediat?

Dacă bebelușul tău nu se mișcă normal trebuie să te prezinți imediat la spital.

Recomandări posibile

Opțiuni de tratament

Dacă nivelul acizilor biliari este mai mare de 40 mmol/L, medicul îți poate recomanda un tratament cu acid ursodeoxicolic sau, în cazuri severe, cu alte medicamente, cum ar fi rifampicina. Mâncărimile pot fi tratate cu tablete antihistaminice și creme de piele cu mentol. Dacă îți sunt recomandate aceste medicamente, medicul îți va prescrie o rețetă.

Momentul nașterii

Momentul nasterii va depinde de nivelul acizilor biliari, în mod normal va fi după 38 de săptămâni, dacă acizii biliari sunt mai mici de 100 mmol/L, și în jurul a 36 de săptămâni dacă acizii biliari sunt de 100 mmol/L sau mai mari.

Cum sunt afectate opțiunile mele de naștere?

Deoarece colectează de sarcină poate afecta funcția cardiacă a bebelușului, este necesară monitorizarea continuă a bătăilor inimii bebelușului în timpul travaliului. Monitorizarea va fi recomandată indiferent dacă travaliul începe în mod natural sau dacă ți se induce travaliul.

Cum este afectată îngrijirea după naștere?

Dacă ai avut in trecut afecțiuni hepatice, va trebui să consulți medicul de familie pentru a retesta valorile funcției hepatice astfel încât să te asiguri că acestea au revenit la normal. După naștere copilul tau va fi examinat de un medic pentru a se asigura că totul este în regulă.

Cum vor fi afectate sarcinile viitoare? Cum pot reduce riscul ca această afecțiune să reapară?

Există aproximativ 50% șanse de a avea colestază într-o sarcină ulterioară, așa că vei fi îndrumată să fii atentă la simptomele de mâncărime. Medicul poate solicita efectuarea unor analize de sânge suplimentare, ca parte a monitorizării sarcinii.

Ce impact va avea  asupra sănătății mele viitoare/pe termen lung și cum pot influența acest aspect?

Colestaza de sarcină nu cauzează probleme de sănătate pe termen lung, dar se recomandă prudență înainte de a lua pilula contraceptivă orală combinată. Există o legătură genetică puternică, așa că este bine să îți  avertizezi surorile și fiicele, deoarece și ele ar putea fi expuse riscului de a avea această afecțiune în timpul sarcinii.
ICP support Itching and intrahepatic cholestasis
Publicat pe

Intrahepatic cholestasis of pregnancy (obstetric cholestasis)

Colestaza intrahepatică a sarcinii (colestază de sarcină)

Close up of woman's hand scratching her bare foot Aceasta este o afecțiune hepatică care poate apărea în timpul sarcinii, de obicei după 30 de săptămâni de sarcină, dar care uneori se poate dezvolta încă de la 8 săptămâni, afectând până la una din 140 de femei însărcinate. Simptomele pot include:
  • mâncărime, de obicei pe mâini și picioare, dar care poate fi oriunde pe corp
  • urină închisă la culoare, scaune deschise la culoare
  • îngălbenirea pielii și a albului ochilor.
Colestaza intrahepatică a sarcinii (CIS): Întrebări frecvente
Intrahepatic cholestasis ICP support Obstetric cholestasis
Publicat pe

Pre-eclampsia during pregnancy: Frequently asked questions

Preeclampsia în timpul sarcinii: Întrebări frecvente

Cum se pune diagnosticul?

Preeclampsia este o afecțiune rară care apare numai în timpul sarcinii, de obicei după 20 de săptămâni de sarcină. Aceasta cauzează hipertensiune arterială (sau agravează hipertensiunea arterială existentă) și generează cantități excesive de proteine în urină. Diagnosticul se face pe baza simptomelor pe care le poți experimenta, a analizelor de sânge și a testelor de urină.

Ce înseamnă preeclampsia?

Pentru mine

Singurul remediu pentru preeclampsie este nașterea copilului (și a placentei). Momentul nașterii depinde de cât de rău te simți tu și/sau copilul și ce ar putea însemna o naștere timpurie pentru copilul tău. Este posibil să ai dureri de cap, vedere încețoșată, vărsături, umflături la nivelul mâinilor și a feței sau să te simți rău în general. În cel mai rău caz, preeclampsia poate provoca insuficiență renală sau hepatică, probleme de coagulare a sângelui și convulsii.

Pentru bebelușul meu

Preeclampsia afectează modul în care funcționează placenta și poate face ca bebelușii să nu se dezvolte normal în uter și să trebuiască să se nască mai devreme. Bebelușii născuți prematur pot avea nevoie să petreacă o perioadă de timp în Unitatea de Neonatologie pentru a fi ajutați să respire, să fie hrăniți și să le fie controlată temperatura. Din păcate, unii bebeluși nu supraviețuiesc în uter din cauza preeclampsiei.

Ce recomandă echipa medicală?

Echipa ta medicală îți va recomanda controale regulate și, ocazional, internarea în spital pentru o monitorizare foarte atentă. Vei face regulat analize de sânge pentru a verifica rinichii, ficatul și sângele, iar tensiunea arterială va fi monitorizată în mod regulat. Se vor recomanda ecografii suplimentare ale bebelușului tău pentru a verifica dacă acesta crește normal în uter. Dacă dezvolți preeclampsie înainte de 37 de săptămâni de sarcină, atunci este posibil să naști mai devreme sau să ți se recomande inducerea travaliului la 37 de săptămâni. Dacă dezvolți preeclampsie după 37 de săptămâni, se va recomanda inducerea imediată a travaliului. Aceasta poate fi o perioadă dificilă pentru tine și familia ta, așa că este important să porți discuții regulate și deschise cu echipa medicală.

Ce teste vor fi/pot fi luate în considerare? Cât de des sunt necesare?

Cantitatea de proteine din urină va fi analizată împreună cu testele de sânge pentru rinichi și ficat. Testul de sânge numit Factorul de creștere placentar care arată cât de bine funcționează placenta îi ajută pe medici și moașe să pună diagnosticul de preeclampsie înainte de 37 de săptămâni.

La ce semne și simptome ar trebui să fiu atentă?

Dureri de cap, umflături la nivelul mâinilor și la nivelul feței, vedere încețoșată, dureri de burtă, vărsături sau dacă copilul se mișcă mai puțin decât este normal.

Care sunt semnele/simptomele de tip „semnal de alarmă”, care trebuie comunicate imediat?

Dacă bebelușul nu se mișcă normal trebuie să te prezinți imediat la spital. Dacă ai oricare dintre simptomele de preeclampsie enumerate mai sus, trebuie să contactezi imediat maternitatea.

Recomandări posibile

Opțiuni de tratament

Tratamentul cu tablete pentru tensiunea arterială va fi recomandat dacă tensiunea arterială este mai mare sau egală cu 140/90 mmHg. Tabletele utilizate frecvent sunt:
  • Labetalol
  • Nifedipina
  • Metildopa

Momentul nașterii

Momentul nasterii va depinde de cât de bine te simți tu și copilul tău în timpul sarcinii. Începând cu 37 de săptămâni va fi recomandată inducerea travaliului, deoarece riscul de a continua sarcina este mai mare decât dacă naști după această perioadă.

Care este impactul asupra opțiunilor mele de naștere?

Se va recomanda monitorizarea continuă a bătăilor inimii bebelușului în timpul travaliului, indiferent dacă travaliul se desfășoară spontan sau este indus. Deoarece placenta poate să nu funcționeze cum trebuie este necesar să observăm eventuale modificări ale ritmului cardiac, care ar putea indica faptul că bebelușul nu reacționează bine la travaliu. Acest serviciu este disponibil în spital, în secția de travaliu.

Cum este afectată îngrijirea după naștere?

  • Va trebui  să rămâi în spital pentru cel puțin 24 de ore după ce ai născut pentru verificarea regulată a tensiunii arteriale.
  • Orice tratament pentru tensiune arterială va fi schimbat cu un tratament potrivit pentru alăptare (enalapril sau amlodipină).
  • Este posibil să ai nevoie de magneziu și să limitezi cantitatea de lichide pe care o bei.
  • Va trebui să consulți medicul de familie pentru monitorizarea continuă a tensiunii arteriale și pentru tratamentul necesar după naștere.

Cum sunt afectate sarcinile viitoare? Cum pot reduce riscul ca această afecțiune să reapară?

În condițiile în care ești supraponderală sau inactivă, tensiunea arterială ridicată poate fi redusă prin dietă și exerciții fizice. Deoarece aspirina ajută la buna funcționare a placentei vei fi sfătuită să iei aspirină în sarcinile viitoare, pentru a reduce riscul de a dezvolta din nou preeclampsie.

Care va fi impactul asupra sănătății mele viitoare/pe termen lung și cum pot influența acest aspect?

Preeclampsia crește de patru ori riscul de hipertensiune arterială pe parcursul vieții, în comparație cu femeile care nu au avut preeclampsie în timpul sarcinii. Riscul de hipertensiune arterială și de boli de inimă poate fi redus printr-o alimentație sănătoasă, în special prin reducerea consumului de sare și prin exerciții fizice regulate. Riscul de boli de inimă poate fi redus prin administrarea unui tratament pentru controlul tensiunii arteriale, iar medicul de familie îți va spune care ar trebui să fie nivelul tensiunii arteriale în timpul tratamentului.
Action on Pre-eclampsia Pre-eclampsia information and support Pre-eclampsia and high blood pressure in pregnancy Pre-eclampsia guidance Action on Pre-eclampsia: High blood pressure in pregnancy
Publicat pe

Pre-eclampsia (PET) during pregnancy

Preeclampsia (PET) în timpul sarcinii

Close up of pregnant woman having her blood pressure taken by a healthcare professional Aceasta este o afecțiune rară, dar gravă a sarcinii, care apare de obicei după 20 de săptămâni. Se definește prin combinația de tensiune arterială crescută și proteine în urină. Adesea, nu există simptome, iar preeclampsia este de obicei detectată prin controale prenatale regulate și, uneori, se poate dezvolta rapid. Simptomele includ:
  • dureri de cap severe
  • creșterea bruscă a inflamației – în special la nivelul feței, mâinilor, picioarelor sau gleznelor
  • probleme cu vederea, cum ar fi încețoșarea sau pete luminoase în fața ochilor
  • durere severă sub coaste
  • stare de rău
Aceste simptome sunt grave și pot apărea brusc, așa că trebuie să soliciți ajutor imediat. Preeclampsia poate afecta o serie de organe, cum ar fi ficatul, rinichii și, pe măsură ce gravitatea crește, poate crea probleme cu coagularea sângelui și, prin urmare, echipa de maternitate îți va monitoriza îndeaproape starea de sănătate. Preeclampsia poate afecta, de asemenea, creșterea copilului și se vor efectua ecografii pentru a monitoriza dezvoltarea copilului și lichidul din jurul copilului.
Preeclampsia în timpul sarcinii: Întrebări frecvente
Pre-eclampsia information and support Pre-eclampsia More about pre-eclampsia
Publicat pe

Gestational diabetes: Frequently asked questions

Diabetul gestațional: Întrebări frecvente

Cum se pune diagnosticul?

Vei fi supusă unui test de depistare a diabetului gestațional(DG), dacă prezinți oricare dintre următorii factori de risc:
  • obezitate
  • bebeluș de 4,5 kg născut anterior
  • istoric familial cu diabet
  • apartenența etnică
  • diabet gestațional anterior: sau
  • se observă prezența constantă a zahărului în urină. Se va face o analiză de sânge după consumul unei băuturi zaharate pentru a măsură nivelul de zahăr din sânge.

Ce presupune această afecțiune?

Pentru mine: DG crește șansele de a dezvolta preeclampsie în timpul sarcinii și de a avea mai târziu în viață diabet zaharat de tip 2. Pentru bebelușul meu: Există un risc mai mare de a suferi un avort spontan. Nivelul de zahăr din sânge poate crește greutatea bebelușului tău. Acest lucru ar putea îngreuna nașterea și poate crește riscul ca bebelușul să aibă distocie de umăr. Bebelușul tău este predispus unui risc mai mare de a dezvolta mai târziu în viață obezitate sau diabet zaharat.

Ce recomandă echipa medicală?

Vei fi consultată frecvent în cadrul unei clinici mixte de diabet și sarcină. Va trebui să modifici dieta și să intensifici activitatea fizică. Aceste modificări ale stilului de viață vor contribui la reducerea nivelului de zahăr din sânge.

Ce teste vor fi/pot fi luate în considerare? Cât de des sunt necesare?

Vei fi instruită cum să îți verifici nivelul de zahăr din sânge și ți se va comunica care ar trebui să fie nivelul optim al glicemiei. Va fi necesar să măsori nivelul de zahăr din sânge de patru ori pe zi, o dată înainte de micul dejun (pe stomacul gol) și la o oră după fiecare masă. Va trebui să faci acest lucru zilnic până când vei naște.

La ce semne și simptome ar trebui să fiu atentă?

DG nu prezintă, de obicei, niciun simptom. Dacă nivelul de zahăr din sânge este ridicat este posibil să ai senzația că vrei să urinezi mai des, să îți fie sete mai des sau să ai candidoză.

Care sunt semnele/simptomele de tip „semnal de alarmă”, care trebuie anunțate imediat?

Dacă nu te simți bine sau dacă bebelușul tău se mișcă mai puțin decât în mod normal.

Care sunt recomandările privind opțiunile de tratament?

În primul rând, se va recomanda schimbarea dietei, iar dacă acest lucru nu te ajută, vei primi metformină sau insulină. Aceste medicamente sunt sigure pentru copilul tău.

Care sunt recomandările referitoare la momentul nașterii?

Recomandările pot varia în funcție de dimensiunea bebelușului și de nivelul glicemiei.

Care este impactul asupra opțiunilor mele de naștere?

Este posibil să te sfătuim să naști înainte de data preconizată.

În ce mod afectează îngrijirea postnatală?

După ce ai născut poți înceta să-ți mai verifici nivelul glicemiei.

Care este impactul pentru sarcinile viitoare? Cum pot reduce riscul ca aceasta afecțiune să reapară?

DG poate crește riscul de a dezvolta diabet gestațional într-o sarcină viitoare. Este important să mănânci sănătos și să practici o activitate fizică regulată în timpul sarcinii și să fie menținută și după sarcină. Acest lucru va reduce riscul de aparitie în sarcinile viitoare.

Ce impact va avea asupra sănătății mele viitoare/pe termen lung și cum pot influența acest aspect?

În viitor, DG poate crește  riscul de a dezvolta diabet de tip 2. Este important să mănânci sănătos și să practici o activitate fizică regulată în timpul sarcinii și să o menții și după sarcină. Acest lucru va reduce riscul de a dezvolta diabet de tip 2. În fiecare an va trebui să te prezinți la medicul generalist pentru a verifica dacă ai diabet zaharat de tip 2.

Unde pot afla mai multe informații despre această afecțiune?

Diabetes UK website Symptoms of gestational diabetes
Publicat pe

Gestational diabetes

Diabetul gestațional

Close up of pregnant woman holding a blood sugar monitor Diabetul gestațional presupune un nivel ridicat de zahăr în sânge care apare în timpul sarcinii și dispare, de obicei, după naștere. Acesta apare atunci când organismul nu poate produce suficientă insulină (un hormon responsabil de controlul nivelului de zahăr din sânge) pentru a face față cerințelor crescute ale sarcinii. Simptomele nu sunt frecvente, dar multe femei sunt supuse unui control pentru această afecțiune în timpul sarcinii, în special dacă prezintă anumiți factori de risc. Întreabă moașa dacă există riscul de a dezvolta diabet gestațional și dacă este necesar să fii testată.
Diabetul gestațional: Întrebări frecvente
Diabetul gestațional Partea 1
Diabetul gestațional Partea 2
Diabetul gestațional Partea 3
NHS Diabetes Prevention Programme (NHS DPP) Diabetes in pregnancy More on diabetes in pregnancy Diabetes and pregnancy Additional information on diabetes in pregancy E-learning for women with diabetes La Leche League GB
Publicat pe

Less common pregnancy complications

Complicații mai puțin frecvente ale sarcinii

Heavily pregnant lady in hospital gown supports her bump with her hands Dacă prezinți simptome de diabet gestațional, preeclampsie sau colestază intrahepatică a sarcinii, sună imediat la unitatea de triaj din maternitate.
Diabetul gestațional Preeclampsia (PET) în timpul sarcinii Colestaza intrahepatică a sarcinii (colestază de sarcină) Disecția spontană a arterei coronare (DSAC) în timpul sarcinii Placenta praevia Placenta accreta Tromboza venoasă profundă în timpul sarcinii Fibroame Monitoring your baby’s growth
Publicat pe

Preventing and managing common complaints during pregnancy

Prevenirea și gestionarea afecțiunilor frecvent întâlnite în timpul sarcinii

Close up of pregnancy bump with woman supporting her arched back with her hands

Ce afecțiuni sunt frecvente în timpul sarcinii?

Femeile gravide pot prezenta unul sau mai multe dintre următoarele simptome:
  • dureri de spate, pelvis, fese sau șolduri
  • dureri de coaste
  • scurgeri de urină atunci când tușeșc sau strănută
  • dureri de picioare/crampe/varice/glezne umflate
  • amorțeală și furnicături la nivelul mâinilor
  • oboseală ( epuizare extremă)

De ce este mai mare probabilitatea de a mă confrunta cu aceste afecțiuni în timpul sarcinii?

Modificări hormonale

Încă de la începutul sarcinii, organismul tău produce niveluri ridicate de anumiți hormoni de sarcină (numiți „relaxină” și „progesteron”). Aceștia acționează pentru a înmuia ligamentele și mușchii, în special în jurul spatelui și pelvisului, pentru a pregăti corpul pentru sarcină și travaliu.

Creșterea în greutate și modificările de postură

Corpul tău se adaptează la creșterea în greutate în timpul sarcinii prin schimbarea posturii, de exemplu, modul în care stai în picioare. Acest lucru poate avea ca rezultat o tensiune mai mare prin unele zone ale corpului tău. Tensiunea este adesea resimțită în jurul zonei lombare sau a pelvisului.

Modificări musculare

Mușchii abdominali (burta) acționează ca un corset pentru a susține coloana vertebrală. În timpul sarcinii, aceștia se înmoaie și se întind ușor pentru a permite copilului să crească. Acest lucru îi poate face mai puțin eficienți în susținerea spatelui și a pelvisului. Alți mușchi, de asemenea se pot întinde sau slăbi în timpul sarcinii, inclusiv mușchii planșeului pelvin, care ajută la controlul vezicii urinare și a intestinelor. Toate aceste schimbări sunt normale și permit corpului tău să se adapteze la sarcină, dar te pot face vulnerabilă la dureri. Sfaturile din paginile următoare te vor ajuta să fii conștientă de schimbările care au loc și de modul în care să ai grijă de tine în timpul sarcinii.

Ce pot face pentru a preveni durerile?

Ai grijă de spatele tău

Fii atentă la postura ta Acest lucru poate ajuta la evitarea și reducerea durerilor pe tot parcursul sarcinii.

1. Când stai în picioare:

Încearcă să eviți ca ” burta” să te tragă în față și să exagerezi curbura din partea inferioară a spatelui:
  • Trage bărbia înăuntru
  • Trage umerii înapoi și în jos
  • Trage ușor burta spre coloana vertebrală.
  • Strânge ușor fesele
  • Rămâi cu genunchii relaxați și moi

2. Când stai jos:

  • Încearcă să nu te apleci
    • alege un scaun care să îți ofere un anumit sprijin pentru spate și asigură-te că fundul tău se sprijină pe spătarul scaunului. De asemenea, e posibil sa dorești să așezi o pernă sau un prosop rulat în partea de jos a spatelui.
  • Asigură-te că tălpile sunt plate pe podea
    • încearcă să folosești un suport pentru picioare, dacă nu ajung la nivelul lor. Acest lucru va reduce presiunea asupra coloanei vertebrale.
  • În timp ce te ridici de pe un scaun sau din pat, încearcă să-ți strângi mușchii burții și ai feselor pentru a oferi un sprijin suplimentar pelvisului.
Woman shown sitting in chair incorrectly slumped forward then woman shown sitting with a rolled towel supporting her back

3. Când stai întinsă:

Woman lying on her side with a pillow between her bend legs
  • Întinde-te pe o parte, cu o pernă între genunchi (îndoind genunchii confortabil).
  • Este posibil să te ajute o pernă de susținere sau un prosop mic așezat sub burtă
  • Când te întorci de pe o parte pe alta, ține genunchii îndoiți și uniți, strângând mușchii burții și fesele și mișcându-te în etape. Alternativ, întoarce-te în patru labe, păstrând fesele strânse în timp ce te întorci.

4. Urcarea/coborârea din pat

  • Îndoaie șoldurile și genunchii împreună și rămâi pe o parte.
  • Strânge mușchii fesieri și cei ai abdomenului în timp ce te miști.
  • Împinge cu brațele în sus, în poziție așezată.
  • Fă invers pentru a te băga în pat sau încearcă să te urci în pat în patru labe.
Woman semi-reclining on one elbow with her knees and ankles bent demonstrating how to get in and out of bed

5. Cum rămâne cu ridicarea ?

  • Dacă este posibil, redu activitățile care implică aplecarea, răsucirea și ridicarea, cum ar fi ridicarea copiilor mici și aspiratul.
  • Când ridici de pe podea, apleacă-te pe un genunchi – vezi imaginea alăturată
  • Păstrează un scăunel mic pe care să îl folosești în bucătărie pentru a te așeza în loc să te ghemuiești
  • Evită să ridici greutăți în exces, dacă este posibil – corpul tău lucrează deja din greu pentru a purta copilul.
  • Cumpărături – încercă să eviți ridicarea din cărucioarele adânci de cumpărături. Atunci când transporți încărcături mai mari, încearcă să distribui greutatea în mod egal în fiecare mână sau folosește un rucsac mic.
Woman bending down on one knee with her hands supporting a box on her raised bent knee to demonstrate safe lifting

Sfaturi pentru viața de zi cu zi

  • Încălțăminte
    • evită tocurile cu înălțimea mai mare de 2,5 cm și încearcă să ai încălțăminte plată, cu o platformă de susținere, deoarece poate favoriza o poziție bună.
  • Îmbrăcăminte
    • stai jos când te îmbraci. Astfel se evită să stai pe un picior, ceea ce poate agrava durerea.
  • Călcarea hainelor
    • asigură-te că masa de călcat se află la nivelul taliei pentru a evita aplecarea prelungită. Alternativ, stai jos pentru a călca, dacă este posibil.
  • Gătitul
    • stai mai degrabă jos decât în picioare atunci când pregătești mâncarea.
  • Urcatul în mașină
    • stai jos mai întâi, ține genunchii apropiați și apoi balansează ambele picioare în același timp (sau mișcă încet fiecare picior). Inversează acest lucru pentru a ieși din mașină.

Menține-ți puternici mușchii burții

Mușchii burții se întind în timpul sarcinii pentru a permite copilului să crească ceea ce este normal sa se întâmple Următoarele exerciții simple pot fi făcute în siguranță în timpul sarcinii și pot ajuta la ameliorarea durerilor de spate și la îmbunătățirea rezistenței și funcției mușchilor din partea inferioară a abdomenului. Dacă nu ești sigură de oricare dintre exerciții, te rugăm să vorbești cu un fizioterapeut înainte de a le începe.

Muschiul transvers abdominal (mușchiul abdomenului inferior profund)

Acest mușchi se înfășoară în jurul burții inferioare și a spatelui ca un corset pentru a susține zona. Pentru a întări acest mușchi:
  • Începe pe mâini și genunchi (în patru labe), păstrând umerii deasupra mâinilor și șoldurile deasupra genunchilor – încercă să te menții cu spatele plat și nemișcat.
  • Inspiră și, pe măsură ce expiri, trage ușor abdomenul inferior/burta spre coloana vertebrală.
  • Se ține timp de 10 secunde, apoi se eliberează.
  • Repetă de cel puțin 10 ori până obosești.
  • Încearcă să practici acest exercițiu de două sau trei ori pe zi.
Woman kneeling on all fours demonstrating lower tummy muscle exercise Poți face acest exercițiu și întinsă pe o parte, sau când stai în picioare, sau în șezut. Poți exersa acest mușchi în mod eficient atunci când te plimbi sau când ridici și cari. Trage burta înăuntru ca și cum ți-ai îmbrățișa burta sau ai purta bikini!

Înclinarea pelvisului

  • Stai cu spatele lipit de un perete, cu capul, umerii și fundul atingând peretele.
  • Îndoaie genunchii, păstrând călcâiele la o distanță egală cu cea a umerilor, cu picioarele ușor depărtate de perete.
  • Trage-ți burta înapoi spre coloana vertebrală și bagă-ți fundul înăuntru până când simți că partea inferioară a spatelui se aplatizează pe perete.
  • Repetă de până la zece ori și fă întregul exercițiu de trei ori pe zi.
Woman sitting on a chair slightly slumped and then woman sitting on a chair with a straight back to demonstrate pelvic tilt exercise Alternativ, poți încerca să faci acest exercițiu în diferite poziții, cum ar fi în genunchi, sprijinită pe pat, așezată (pe un scaun sau pe o minge de exerciții) sau în patru labe, vezi imaginile 1-2 și a-c). Woman on all fours demonstrating pelvic tilt exercise by moving from an arched back to a neutral position then to a concave back

Menține-ți mușchii pelvieni puternici

Mușchii planșeului pelvin se află între osul pubian din față și coccis (noada) din spatele pelvisului. Aceștia vă înconjoară anusul, vaginul și deschiderea vezicii urinare. Acești mușchi sunt ca o platformă care ajută pelvisul să susțină greutatea bebelușului pe măsură ce crește. De asemenea, ei mențin controlul vezicii urinare și al intestinelor și oferă sprijin oaselor pelviene. În timpul sarcinii, acești mușchi pot fi slăbiți de greutatea copilului și sunt întinși în timpul nașterii vaginale. Cross-section diagram of a mature baby in the womb to show where the pelvic floor muscles are located Unele femei pot avea scurgeri de urină atunci când tușesc și strănută (cunoscută sub numele de „incontinență urinară de efort”) ca urmare a slăbiciunii mușchilor planșeului pelvin. Aceasta este o problemă frecventă, care afectează una din trei femei, dar poate fi prevenită, redusă și chiar rezolvată complet cu exerciții regulate pentru planșeul pelvin. Este recomandat ca toate femeile însărcinate și cele aflate în perioada postnatală să își exerseze în mod regulat mușchii planșeului pelvin pentru a preveni problemele în viitor, chiar dacă nu au probleme cu controlul vezicii urinare. La început, este posibil să trebuiască să te concentrezi în timp ce faci exercițiile, dar, pe măsură ce devii mai încrezătoare, le poți face în timp ce te uiți la televizor, stai la coadă la supermarket sau aștepți să fiarbă ceaiul.

Exerciții pentru planșeul pelvin

Imaginează-ți că încerci să te oprești să nu mai elimini gaze și apoi trage în față ca și cum ai încerca să oprești și fluxul de urină. Acest lucru închide și trage în sus pasajul din spate și vaginul. Trebuie să exersezi acest mușchi în două moduri:

1. Rețineri lente

Ține mușchiul cât de mult timp poți, până la 10 secunde. Eliberează încet și odihnește-te timp de cel puțin 5 secunde între fiecare. Încearcă să faci 10 la rând.

2. Strângeri rapide

Strânge aceiași mușchi, dar repede, eliberându-i imediat. Încearcă să faci 10 la rând. Poți face aceste exerciții aproape oriunde și oricând, dar nu atunci când urinezi. La început, vei considera că aceste exerciții sunt mai ușor de făcut când ești întinsă sau așezată. Pentru a antrena acești mușchi în timpul și după sarcină, încearcă să te obișnuiești să faci ambele exerciții de 3-6 ori pe zi.

Alte sfaturi utile

  • Dacă ai gleznele sau picioarele umflate, asigură-te că petreci ceva timp cu picioarele în sus în fiecare zi. Mișcă picioarele și evită să le încrucișezi. Purtarea ciorapilor de susținere poate fi de ajutor.
  • Uneori femeile se confruntă cu amorțeală și furnicături la nivelul mâinilor. Acest lucru se poate datora retenției excesive de lichide și este adesea mai rău noaptea și la prima oră a dimineții.
  • Încearcă să dai cu apă rece peste mâini timp de câteva minute când te trezești – acest lucru ajută la îmbunătățirea circulației. Continuă să îți miști mâinile și masează-ți mâinile în direcția coatelor. Dacă problema persistă, adresează-te moașei sau medicului generalist pentru a te trimite la un fizioterapeut.
  • A fi însărcinată este o provocare grea, așa că ascultă-ți corpul și odihnește-te atunci când ai nevoie. Este o idee bună să petreci timp, în mod regulat, pentru a te relaxa.

Ce se întâmplă cu durerile lombare și pelvine în timpul sarcinii?

Durerile lombare și pelviene din timpul sarcinii sunt simptome foarte frecvente și rareori se datorează unei probleme grave. Dovezile sugerează că 50% dintre femei se confruntă cu aceste dureri în timpul sarcinii. Mai mult de jumătate dintre aceste femei se vor plânge că durerea are un impact asupra vieții lor de zi cu zi. Dacă începi să suferi de dureri de spate sau de pelvis, asigură-te că urmezi toate sfaturile și exercițiile enumerate anterior pe această pagină.

Ameliorarea durerii

Dacă spatele continuă să te doară, există o serie de alte lucruri pe care le poți face pentru a te ajuta. De exemplu:
  • Pune o pungă de gheață (pungă de mazăre înghețată învelită într-un prosop umed) sau o sticlă de apă caldă pe zona dureroasă timp de 1-15 minute, de mai multe ori pe zi. Evită să o așezi direct pe abdomen (burtă) și protejează-ți pielea cu un prosop.
  • Tehnicile de relaxare și de masaj pot contribui, de asemenea, la reducerea durerii.
  • Rămâi activă, deoarece dacă stai nemișcată o perioadă îndelungată de timp, articulațiile pot deveni rigide și dureroase.
  • Discută cu farmacistul, medicul generalist sau moașa ta despre calmantele potrivite pentru a le folosi în timpul sarcinii.
  • Este posibil să dorești să încerci această întindere ușoară, care poate ajuta la ameliorarea durerii lombare.
Woman on the floor sitting back on her heels with her face towards the floor and her arms outstretched in parallel beyond her head Nu uita – de obicei, durerile nu apar doar când ridicăm o singură dată greutăți sau stăm prost în picioare; de multe ori este vorba de tensiunile și presiunile continue pe care le punem asupra corpului nostru în timpul activităților noastre zilnice. Prin urmare, este important să îți modifici activitățile zilnice folosind tehnicile din această broșură, să faci câteva dintre exercițiile ușoare pe care ți le sugerăm și să te asiguri că îți adaptezi activitățile pe parcursul zilei și a săptămânii. Iți sugerăm să ceri moașei sau medicului generalist să te îndrume către un fizioterapeut, dacă încă mai ai probleme cu durerea.

Cum pot rămâne activă?

Începe prin a exersa părțile corpului tău care sunt cele mai solicitate în timpul sarcinii. Spatele, burta și mușchii bazinului au nevoie de exerciții regulate pentru a rămâne puternici. Exercițiile ușoare cu impact redus, cum ar fi mersul pe jos, înotul, yoga și pilates, sunt sigure și foarte recomandate în timpul sarcinii. Exercițiile fizice încurajează eliberarea de hormoni numiți „endorfine”, care te ajută să te simți bine, să dormi mai bine și să reduci durerea. Cu toate acestea, există câteva reguli pentru a face exerciții fizice în timpul sarcinii:
  • te sfătuim să eviți sporturile de contact, cum ar fi hochei/netball.
  • Asigură-te că faci încălzire și că te răcorești pentru a evita rănile.
  • Ai grijă să nu rămâi fără suflare și să poți vorbi în continuare cu propoziții complete.
  • Înlocuiește, redu sau oprește exercițiile cu impact ridicat, cum ar fi alergatul și săriturile.

Ce este masajul perineal și cum poate ajuta?

Perineul este zona dintre vagin și anus (trecerea din spate). Masajul perineal este utilizat pentru a întinde țesutul perineal și țesutul cicatricial în timpul sarcinii târzii. Acesta poate ajuta la desensibilizarea zonei și la reducerea oricărei dureri. Acest masaj poate ajuta, de asemenea, la reluarea relațiilor sexuale. Diagram demonstarting hand positions when performing perineal massage

Cum se efectuează masajul

Pregătire

O oglindă te poate ajuta să localizezi zona dintre vagin și anus, astfel încât să știi ce faci. Imaginează-ți că perineul tău reprezintă un cadran de ceas. Mâinile trebuie să fie curate, cu unghiile tăiate, Asigură-te că vezica urinară este goală. Unele femei consideră că o baie caldă înainte poate ajuta la relaxarea și înmuierea țesutului.

Poziție

Poziționează-te astfel încât să te simți confortabil. Ai putea încerca:
  • Stând ghemuită (sprijină-te pe spate de un perete sau în față pe un pat sau scaun).
  • Stând pe toaletă
  • Statul în picioare cu un picior ridicat pe un scaun/toaletă
  • Sprijinirea pe spate sau îngenuncherea în patru labe

Tehnica

Se lubrifiază bine degetele cu un ulei vegetal (cum ar fi uleiul de migdale sau de măsline). Introdu unul sau două degete până la 2-5 centimetri în vagin. Masează uleiul în țesuturile perineului și în interiorul vaginului. Pentru a pregăti țesuturile, începi prin a apăsa spre anus și apoi folosești o mișcare fermă de împrăștiere în jos și spre spate. Imaginează-ți că degetele tale se desfac ca niște ace de ceas de la 3 la 9. Continuă această mișcaretimp de 2 minute, menținând presiunea pe tot parcursul. Clock face După aceasta, aplică o presiune fermă la 5, 6 și 7 pe ceasul imaginar. Ține fiecare întindere până când vei simți o senzație de arsură și usturime, timp de aproximativ 2 minute. Această tehnică poate fi dureroasă sau poate cauza senzație de înțepături – acest lucru este normal. Încearcă să lucrezi într-o mișcare circulară cu degetul mare sau cu vârful degetelor pe cicatrice și concentrează-te pe rând pe câte o zonă a cicatricei. Începi cu o presiune ușoară și crești pe măsură ce te simți confortabil. Masajul poate fi efectuat și în cadă, fără adaos de uleiuri.

Frecvență

Încearcă să exersezi aceste tehnici de 3-4 ori pe săptămână, timp de 5-10 minute. Masajul poate fi continuat până când zona este desensibilizată și mai puțin dureroasă.

Informații suplimentare

NHS Choices – exercise in pregnancy

Ajutor și sfaturi

Dacă ai orice fel de îngrijorare sau dacă dorești sfaturi suplimentare, contactează clinica prenatală locală, moașa ta din comunitate sau medicul generalist.

Recunoașterea meritelor

Acest conținut a fost realizat de către Department of Women’s Health Physiotherapy, Imperial College Healthcare NHS Trust și este utilizat cu permisiunea acestuia.
Publicat pe

Blocked nose

Nas înfundat

Girl with blocked sinuses Să ai nasul înfundat în timpul sarcinii este ceva des întâlnit. Multe afecțiuni care blochează pasajele nazale și sinusurile sunt cauzate uneori de infecții, de o răceală banală sau de iritanți, spre exemplu rinita alergică. Infecțiile nazale se vindecă de obicei de la sine, însă simptomele pot fi inconfortabile și supărătoare. Tratamentul recomandat are ca scop eliminarea excesului de mucus și ameliorarea congestiei. Creșterea aportului de lichide poate ajuta la subțierea mucusului, inhalarea de aburi poate reduce senzația de congestie, iar ridicarea capului în timpul somnului poate ajuta la drenarea excesului de mucus.
Non-allergic rhinitis