Ventouse or forceps

Ventuză sau forceps

Pregnant woman in hospital bed covered by a sheet while healthcare professionals assist with birth În unele cazuri, medicul tău poate recomanda utilizarea unei ventuze sau a forcepsului pentru a ajuta la nașterea bebelușului. Acest lucru se poate întâmpla în cazul în care a doua etapă a travaliului (etapa de împingere) este mai lungă decât ar trebui, în cazul în care capul bebelușului tău nu se află în cea mai bună poziție pentru a ieși prin canalul de naștere sau dacă există modificări ale bătăilor inimii sale, ceea ce înseamnă că nașterea trebuie să aibă loc cât mai curând posibil. Ventuza este o cupa de sucțiune de metal sau de plastic care se plasează pe capul bebelușului tău. Forcepsul este un clește metalic curbat care se plasează în jurul capului bebelușului. Pentru o naștere vaginală asistată, vei beneficia de calmarea durerii, fie prin anestezie locală, fie prin epidurală. Nașterea va fi gestionată de medicul tău. Moașa ta va fi prezentă pentru a te ajuta și a te susține. Medicul tău va trage ușor folosind ventuza sau forcepsul în timp ce tu împingi în timpul contracțiilor. Uneori sunt necesare mai multe manevre de tragere sau, dacă o metodă nu funcționează, poate fi încercată cealaltă. Este mai probabil să ai nevoie de o epiziotomie, în special dacă se folosește forcepsul. În circumstanțe rare, dacă nici ventuza, nici forcepsul nu reușesc sa scoată cu succes copilul, se poate recomanda o naștere prin cezariană.
What’s involved in assisted birth?

Episiotomy

Epiziotomia

New born baby lies on the mother's chest while the umbilical cord is cut O epiziotomie este o tăietură care se face (cu acordul tău) la nivelul perineului (zona dintre vagin și anus) pentru a ajuta la nașterea copilului tău. Moașa sau medicul îți pot recomanda acest lucru dacă:
  • bătăile inimii bebelușului tău indică faptul că acesta trebuie să se nască cât mai repede posibil.
  • dacă ai o naștere asistat; ă
  • dacă există un risc ridicat de ruptură gravă care să afecteze rectul. O epiziotomie este cusută cu ajutorul unor copci dizolvabile și, în mod normal, se vindecă în termen de o lună de la naștere.

Oxytocin (known as synth or syntocinon)

Oxitocina (cunoscută sub numele de synto sau syntocinon)

Close up of a woman's arm receiving oxytocin via cannula while connected to a fetal monitoring machine Oxitocina este hormonul natural care provoacă contracții în uterul tău. În cazul în care contracțiile încetinesc sau nu reușesc să determine dilatarea colului uterin, se poate recomanda administrarea unei perfuzii de oxitocină sintetică, care se administrează în cantități mici direct în venă prin intermediul unei canule. Oxitocina face ca și contracțiile să fie mai puternice și mai regulate. Dacă ți se administrează o perfuzie de oxitocină, se recomandă o monitorizare atentă a ta și a bebelușului (cu ajutorul unei monitorizări electronice fetale continue, numită uneori cardiotocograf sau CTG).

Breaking your waters (amniotomy)

Ruperea membranelor (amniotomia)

Pregnant woman reclines on a hospital bed holding her bump Înainte sau în timpul travaliului, apa se va rupe în mod normal la un moment dat (deși uneori nu se întâmplă acest lucru, iar unii copii se nasc în sacul amniotic). Dacă travaliul pare să fi încetinit sau dacă există îngrijorări cu privire la bunăstarea bebelușului, moașa ta ar putea să îți recomande să îți rupă apa. Acest lucru se face în timpul unei examinări vaginale de rutină, nu afectează bebelușul și s-a demonstrat că uneori reduce durata travaliului. Dacă simți că ți s-a rupt apa, este important să suni imediat la unitatea de triaj, în special dacă ai impresia că se vede meconiu, care este de culoare verde sau maro. Dacă ai mai puțin de 37 de săptămâni de sarcină, ruperea apei poate fi un semn de travaliu prematur.

Interventions in labour

Intervenții în timpul travaliului

Pregnant woman reclines on a hospital bed while a midwife feels her bared bump În timpul travaliului, uneori lucrurile pot încetini sau pot apărea probleme legate de bunăstarea ta sau a bebelușului tău. Dacă se întâmplă acest lucru, moașele și/sau medicii ar putea recomanda anumite opțiuni pentru a te ajuta să naști copilul în siguranță.

Preterm labour and birth

Travaliu și naștere prematură

Preterm baby sleeps inside an incubator Un copil care se naște înainte de 37 de săptămâni de sarcină este considerat „prematur” sau ” înainte de termen”. Există diferite categorii de prematuritate:
  • extrem de prematur (mai puțin de 28 de săptămâni)
  • foarte prematur (între 28 și 32 de săptămâni)
  • prematuritate moderată sau tardivă (între 32 și 37 de săptămâni).
În Marea Britanie, aproximativ opt din 100 de copii se vor naște prematur. Nașterea extrem de prematură este mai puțin frecventă, mai puțin de unul din 100 de copii se nasc între 22 și 28 de săptămâni de sarcină. Nașterea prematură prezintă riscuri, deoarece copiii care se nasc prea devreme pot să nu fie complet dezvoltați și să aibă nevoie de ajutor specializat pentru viața din afara uterului. Copiii născuți prematur sunt, de asemenea, expuși riscului de a avea probleme de sănătate pe termen lung, inclusiv dificultăți de învățare și deficiențe de vedere și de auz.

Dacă ești însărcinată în mai puțin de 37 de săptămâni și ai:

  • dureri sau contracții regulate de tip menstrual
  • dureri abdominale constante
  • un „dop gelations” – dopul de mucus care se află în interiorul colului uterin în timpul sarcinii. Acesta poate fi transparent sau pătat cu sânge
  • sângerare din vagin recentă și roșie ( se face o fotografie pentru a o arăta moașei)
  • o scurgere de lichid din vagin – poate fi vorba de ruperea apei ( se pune un prosop igienic (tampon) în lenjeria intimă pentru a arăta moașei).
  • dureri de spate neobișnuite pentru tine sau presiune la nivelul vaginului sau a rectului.
În majoritatea cazurilor de naștere prematură, contracțiile și travaliul încep spontan. Uneori, nașterea prematură are loc atunci când medicii obstetricieni sau specialiștii în medicină fetală intervin din cauza îngrijorărilor legate de sănătatea ta sau a bebelușului tău. Poate fi de ajutor această serie de videoclipuri despre nașterea prematură de la Best Beginnings:

Weight management

Gestionarea greutății

Pregnant woman standing on scale and measuring weight.

Creșterea în greutate în timpul sarcinii

Creșterea normală în greutate în timpul sarcinii este între 10-12,5 kg (22-28lb). Pentru a-ți calcula indicele de masă corporală, utilizează calculatorul de mai jos, folosind greutatea ta dinainte de sarcină. Dacă începi sarcina cu un indice ridicat (peste 35) sau cu unul scăzut (18 sau mai puțin), moașa sau medicul îți poate da sfaturi nutriționale speciale privind creșterea sau pierderea în greutate.

Monitoring your baby’s growth

Monitoring your baby’s growth

Doctor measuring pregnant womans stomach with tape measure During pregnancy your midwife or doctor will be checking to ensure that your baby is growing well. This is done at defined stages in the pregnancy, either by measuring your bump with a tape measure or by routine ultrasound scans. If there is a concern about the growth of your bump you may be referred for a growth scan. Your baby’s progress is plotted on a chart by the person taking the measurement (midwife, doctor or sonographer). If your baby is found to be growing smaller than expected you may require additional ultrasound scans and antenatal appointments to monitor your baby’s wellbeing.

Blood tests

Analizele de sânge

Pregnant woman having a blood test La prima programare, moașa ta îți va recomanda analize de sânge pentru hepatita B, HIV, sifilis, hemoleucograma completă, grupa sanguină și electroforeza (depistarea siclemiei și a talasemiei). Unele maternități pot verifica, de asemenea, nivelul glicemiei. Este posibil să ai nevoie, mai târziu în timpul sarcinii, de o analiză de sânge pentru determinarea toleranței la glucoză în vederea depistării unei afecțiuni numite diabet gestațional. Hemograma completă va fi efectuată din nou mai târziu în timpul sarcinii pentru a ne asigura că nivelul de fier rămâne normal. În cazul în care grupa ta de sânge este rh negativ, se pot face teste suplimentare sau ți se poate oferi o injecție de Anti-D în timpul sarcinii. Aproximativ 15% dintre femei au grupa rh negativ. Moașa ta îți va explica acest lucru în detaliu, dacă este necesar. Este util să îți cunoști grupa de sânge în cazul în care ai nevoie să ți se administreze sânge – de exemplu, dacă ai sângerări abundente (hemoragie) în timpul sarcinii sau după naștere.

Anemie (nivel scăzut de fier)

Anemia provoacă oboseală și afectează capacitatea de a face față pierderilor de sânge atunci când naști. Ar trebui sa beneficiezi de un test de depistare a anemiei la prima programare și din nou la 28 de săptămâni. Dacă testele arată că ești anemică, probabil că vei primi fier și acid folic.

Testarea pentru siclemie și talasemie

Așa cum am menționat mai sus, se face un test de sânge pentru a afla dacă este prezentă talasemia în genele tale. În funcție de spitalul la care ești programată, poți să faci și o analiză de sânge pentru a afla dacă ești purtător al genei pentru siclemie. Siclemia și talasemia afectează modul în care oxigenul este transportat în corpul nostru. Aceste afecțiuni nu se dobândesc sau se dezvoltă în timpul vieții, deoarece te naști cu ele. Acestea sunt afecțiuni pe care le putem moșteni de la părinții noștri. Dacă moștenești siclemia sau talasemia de la unul dintre părinți, te numești „purtător sănătos”. În timpul sarcinii este posibil să descoperi că ești purtătoare sănătoasă. Unele familii știu că au în componența genetică a familiei lor siclemie sau talasemie și se testează înainte de sarcină. Dacă moștenești siclemia sau talasemia de la ambii părinți, vei avea această afecțiune și vei avea nevoie de îngrijire specializată pe tot parcursul vieții. Dacă rezultatul testului arată că ești „purtătoare sănătoasă”, vei fi contactată de echipa de depistare în maternitate pentru a-ți explica rezultatul și pentru a propune testarea tatălui copilului tău. Mai jos sunt link-uri către informații suplimentare despre siclemie și talasemie: Information for fathers Screening tests for you and your baby sickle cell and thalassaemia Sickle cell carrier Thalassaemia carrier Alpha Zero Thalassaemia Haemoglobin C carrier Haemoglobin Lepore carrier Haemoglobin O Arab carrier Haemoglobin Delta Beta Thalassaemia carrier Haemoglobin D carrier Haemoglobin E carrier